Asculta acest articol
Impozitul va creşte de anul viitor cu o sumă modică pentru toate apartamentele din blocuri cu peste trei etaje şi opt apartamente şi cu câteva zeci de lei pentru locuinţele din clădiri vechi de peste 30-50 ani şi va fi redus pentru locuinţele spaţioase, mai mari de 150 metri pătraţi.
Modificările rezultă din ultima formă a proiectului noului Cod Fiscal, redactat după retragerea de pe site-ul Ministerului Finanţelor şi obţinută de Mediafax, document care elimină actualele condiţii pentru reducerea/majorarea valorii impozabile a clădirii, în funcţie de care este calculat impozitul anual pe locuinţă.
Noul proiect al Codului Fiscal menţine prevederea că, pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri este calculat prin aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii impozabile a clădirii şi că valoarea impozabilă este determinată prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate, exprimată în metri pătraţi, cu o anumită sumă fixă şi un coeficient de corecţie stabilit în funcţie de rangul localităţii şi zona în care este amplasată clădirea, dar nu mai preia şi regula că, pentru un apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecţie este redus cu 0,10 puncte.
Eliminarea acestei menţiuni presupune că fiecare familie care locuieşte într-un apartament dintr-un bloc cu mai mult de trei etaje şi opt locuinţe va plăti de anul viitor cu până la 10 lei în plus, suma totală pe care administraţia statului o va colecta astfel suplimentar urmând însă să se ridice la câteva zeci de milioane de lei, având în vedere că în România sunt locuite aproximativ 3,6 milioane apartamente.
O altă facilitate pe care, conform actualului proiect, Guvernul nu o va mai păstra este cea prin care valoarea impozabilă a clădirii, în funcţie de care este calculat impozitul anual, este redusă cu 20% pentru clădirile cu o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă şi cu 10%, pentru clădirile cu o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.
Proprietarii de locuinţe din clădiri vechi vor plăti în consecinţă, de anul viitor, un impozit mărit cu câteva zeci de lei, deoarece suma de achitat va fi raportată la o valoare de impozitare care nu va mai include această reducere.
Noul proiect de Cod Fiscal elaborat de Guvern nu preia însă nici regula care stabileşte că, pentru o clădire utilizată ca locuinţă şi a cărei suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri pătraţi, valoarea impozabilă este majorată cu câte 5% pentru fiecare 50 metri pătraţi sau fracţiune din aceştia. Fără această prevedere, proprietarii de case cu suprafaţă mare vor plăti de anul viitor un impozit mai mic comparativ cu cel din prezent, deoarece suma de plată nu va mai creşte în funcţie de acei metri pătraţi care depăşesc suprafaţa totală de 150 metri pătraţi, scrie Mediafax.
În noua variantă a Codului Fiscal, cifrele cu care sunt calculate valoarea impozabilă a clădirii, inclusiv cele reprezentând coeficientul de corecţie, sunt similare celor actuale, modificările la suma de plată rezultând doar din nepreluarea acestor condiţii.
5 comentarii
Asta e social -democratia lui PSD ? Oamenii saraci dar multi trebuiesc impozitati mai tare decat cei bogati? Foarte frumos tovarasi, votati-i maideparte pe postcomunisti care au devenit cei mai escroci capitalisti.
(Cauza…., Gaura la buget!. Stati linistiti, nu va speriati, vor urma si alte taxe !)
Un miliard de euro „GAURĂ” la buget în primele şase luni ale anului. Guvernul, ”salvat” de lipsa fondurilor europene
Un miliard de euro „GAURĂ” la buget în primele şase luni ale anului. Guvernul, ”salvat” de lipsa fondurilor europene
În prima jumătate a acestui an, veniturile de la buget au fost cu 4,5 miliarde de lei, echivalentul a un miliard de euro, mai mici decât cele pe care se baza Guvernul, reiese din datele publicate marţi de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
Pe de altă parte, cheltuielile au fost cu 9,4 miliarde de lei mai mici decât cele cuprinse în programul pe anul în curs, document pe baza căruia a fost întocmit bugetul pe 2014.
Pe partea de venituri, încasări mai slabe decât cele anticipate s-au înregistrat la capitolele impozit pe salarii şi venit, unde s-au colectat 11,4 miliarde de lei, faţă de 11,8 miliarde, cât se anticipa.
„Efectivul de salariaţi la sfârşitul lunii aprilie 2014, conform datelor operative, a fost de 4.415,7 mii persoane, mai mare cu 48,1 mii persoane faţă de perioada corespunzătoare din anul 2013”, se arată în Raportul privind situaţia economică şi bugetară pe primele şase luni ale anului 2014.
Încasările din accize, sub aşteptări
La TVA, colectarea a fost de asemenea sub aşteptări, încările reprezentând circa 94,3% din program, respectiv 24,6 miliarde de lei, faţă de estimarea de 26,1 miliarde de lei.
Mai mult, nici încasările din accize nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor executivului. Astfel, în primele şase luni s-au colectat 11 miliarde de lei din această taxă, cu 300 de milioane de lei mai puţin decât suma din program.
Încasările din „taxa pe stâlp” s-au dovedit, după cum au precizat şi autorităţile, mai mari decât cele estimate la finele anului trecut. Statul a încasat 115% din program la acest capitol, respectiv 3,6 miliarde de lei din impozite şi taxe pe proprietate.
Fondurile europene au ”salvat” bugetul
Decontările de la Comisia Europeană au fost la jumătatea aşteptărilor. Astfel, în prima jumătate a acestui an, sumele primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţate au fost de 2,7 miliarde de lei, faţă de 5,5 miliarde, estimarea iniţială.
Din cele 2,7 miliarde de lei plătite de Comisie, aproape jumătate, respectiv 1,29 miliarde de lei, reprezintă plăţile directe către fermieri.
La cheltuieli, Guvernul a ”ajustat” bugetul prin reducerea banilor de la investiţii. Astfel, sumele cheltuite pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile au fost de 4,5 miliarde de lei, cu 4,3 miliarde de lei mai puţin decât se anticipase.
Practic, contribuţiile executivului la cofinanţarea proiectelor din fonduri comunitare au fost la jumătate faţă de angajamentele luate, ceea ce a permis echilibrarea bugetului, lipsa acestor cheltuieli fiind aproape suficientă pentru a acoperi ”gaura” de la venituri.
Totodată, cheltuielile de capital ale statului, respectiv cele destinate tot investiţiilor, au fost în primele şase luni de 4,8 miliarde de lei, faţă de 6,9 miliarde, suma pe care executivul o anticipa.
Cu excepţia cheltuielilor de personal, care au fost ceva mai mari decât cele din program, din execuţie reiese că de la toate celelalte capitole s-au tăiat bani.
Mai merge la vot sal mulgeti pe base asa va meritati soarta o tara de Ra ….. RUSINE
deci tot pe amarasteni cade greul furtului comis de mai marii politici care nu mai au bani de salariile incomensurabile ale clientelei lor politice pt. activitate nimic parca ,vad acest popor ingrat cum va casca gura si cum o sa stea ca la icoana peste 2 luni la cuvantarea de campanie politica a vreunui imbuibat ca vrea sustinere pt. Dumnezeul lui la prezidentiale si cum pt. o galeata, 1 litru ulei, 1 kg. malai, etc va vota cu nu stiu care mafiot politic
Voi nu sunteti normali!!! Cred ca voi invata limba maghiara si ma mut in ungaria