Asculta acest articolVopsind harta României în culorile partidului care a obţinut cel mai mare număr de voturi într-un judeţ uşor se poate observa că roşul ocupă Moldova şi |ara Românească. Sunt doar trei judeţe colorate în galben: Vrancea, Constanţa şi Giurgiu. În Transilvania există o singură pată roşie: judeţul Hunedoara. Judeţele din Transilvania sunt colorate în galben şi verde, Timişul în albastru, iar Caraş-Severin de asemenea în galben. Aşadar alegătorii din Transilvania şi Banat sunt dominant de dreapta, votând cu partidele care vor forma coaliţia de guvernare, respectiv PNL, USR-PLUS şi UDMR.
Acestor partide li se asociază la guvernare şi grupul Minorităţilor. La un prim calcul parlamentarii partidelor de dreapta vor fi cu aproximativ 30 mai mulţi decât parlamentarii PSD şi noul AUR. Prin urmare este absolut normal ca majoritatea parlamentară de dreapta să dea guvernul. S-a văzut ce se întâmplă când guvernul nu este susţinut de o majoritate. Cu 30 de voturi în plus se poate lucra.
Nu preşedintele scoate din calcul un guvern PSD, ci matematica. Declaraţiile mai mult sau mai puţin furioase ale liderilor social-democraţi nu au decât o justificare politică. Este normal ca PSD să pretindă că i se cuvine să formeze guvernul, însă nu poate asigura o majoritate care să-l voteze în parlament.
Aşa cum au fost, aceste alegeri au despărţit apele de uscat, stânga de dreapta. De asemenea, au confirmat că în medie într-o ţară procentul naţionaliştilor este în jur de 10%, urcând sau scăzând în funcţie de climatul politic. În primii ani de după 1990 naţionaliştii, sau patrioţii, s-au adunat în jurul PUNR, al Vetrei Româneşti. Mai târziu segmentul de populaţie cu sentimente naţionale mai aprinse a votat Partidul România Mare al lui Corneliu Vadim Tudor.
Un ecou naţional ceva mai stins a fost cooptat de PP-DD, partidul lui Dan Diaconescu obţinând în 2012 cam acelaşi procent care l-a obţinut USR-PLUS la alegerile din 2020. Patriotismul politizat apare şi dispare periodic, în funcţie de schimbarea generaţiilor. Asemeni unui vulcan activ, după o acumulare de câţiva ani răbufneşte. Aşa se explică apariţia pseudo-partidului AUR. Fără pandemie nu s-ar fi putut face remarcat.
Se estimează deja că AUR va avea soarta partidului lui Dan Diaconescu. Adică va pierde parlamentar după parlamentar, unii trecând spre stânga, alţii spre dreapta. Un partid nou, fără structuri, este o pradă uşoară pentru partidele mari.
Dar să revenim la cea mai importantă problemă: formarea unui nou guvern. Potrivit culorilor dominante, se pare că viitorul guvern va fi dat de voturile populaţiei din Transilvania. Într-adevăr aceste voturi sunt determinante. Acest lucru nu înseamnă că în judeţele în care pe primul loc s-a clasat PSD nu au fost votate celelalte partide parlamentare. Deci nu se poate afirma că viitorul Executiv va fi al Transilvaniei decât ca figură de stil. Totuşi, ardelenii trebuie să-şi aroge un anumit merit în trecerea de la o guvernare de stânga, poate prea de stânga, şi o guvernare de dreapta.
Printre numele vehiculate pentru desemnarea primului ministru s-a numărat şi Ilie Bolojan. Printre primele măsuri în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor a fost reducerea numărului de salariaţi aproape la jumătate. Nu există nicio îndoială că, în cazul în care va fi numit prim ministru, Ilie Bolojan va face acelaşi lucru la nivel de ţară.
Are PNL curajul să propună un asemenea şef de guvern?
Lucrul cel mai grav care i se poate imputa PNL-ului, este că s-a lăsat molipsit de populismul specific partidelor de stânga. Un alegător puţin mai pretenţios nu vede foarte mari diferenţe între PNL şi PSD.
Acesta este unul din motivele pentru care PNL nu a fost votat de toţi alegătorii cu opţiuni de dreapta.
