Guvernul ar putea amâna cu o lună majorarea salariului minim

Asculta acest articol

Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a declarat, joi, că Executivul ar putea decide ”îngheţarea” salariului minim la 1250 de lei pentru o lună, lăsând la latitudinea următorului guvern majorarea acestuia, declaraţia fiind făcută în contextul prorogării implementării unor măsuri fiscale.
”Rămâne cum am stabilit, în sensul că a fost o discuţie în Consiliul Naţional Tripartid, în care am discutat împreună cu partenerii sociali faptul că dacă guvernul nou se va instala până la sfârşitul anului, atunci, în mod evident, va putea să adopte Hotărârea de Guvern până la sfârşitul anului (…). Dacă guvernul nu se va putea instala până la sfârşitul anului, acest guvern va proroga cu o lună, va lăsa o lună salariul minim care este stabilit în plată anul acesta – 1250. În cazul salariului minim discutăm de hotărâri de guvern care pot fi luate independent de vacanţa parlamentară, fiind lucruri de rutină”, a spus Dragoş Pâslaru, citat de Mediafax.

Declaraţia a fost făcută în contextul în care Executivul a decis prorogarea cu două luni a implementării unor măsuri fiscale.

”În această ordonanţă de urgenţă este vorba de prorogarea unor acte normative care au fost aprobate în anii trecuţi, în general înainte de criză, ele au fost în fiecare an amânate la implementare, au fost prorogate o data cu legea bugetului. În acest an, pentru că bugetul ar putea să vină deja în luna ianuarie atunci luăm această măsură de a amâna implementarea măsurilor aferente, practic lăsăm posibilitatea viitorului Guvern să îşi aplice politicile economice şi sociale aşa cum le consideră de cuviinţă. Avem câteva legi asupra cărora trebuie să ne aplecăm. Aş spune de exemplu legea 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Trebuie să facem câteva prorogări pe această lege, altfel salariile ar scădea, deoarece în 284 salariul de referinţă este de 600 de lei, iar salariile în sectorul public sunt calculate coeficient aplicat la suma de 600 de lei şi există coeficient aplicat la suma de 600 de lei şi există coeficient începând cu 1. Deci dacă nu prorogăm, 284 atunci foarte multe salarii s-ar înjumătăţi”, a declarat ministrul Finanţelor, Anca Dragu.

 
Ea a mai spus că Executivul a prorogat şi unele măsuri refetitoare la neacordarea de premii, tichete de masa, tichite cadou, vouchere de vacanţă, indemnizaţie de ieşirea la pensie sau trecerea în rezervă sau retragere, menţinerea la nivelul acordat pentru luna decembrie 2016 a indemnizaţiilor de care beneficiază unele categorii de persoane, decontarea a numai 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple pentru magistraţi şi revoluţionari.

Potrivit ministrului Finanţelor, Guvernul a mai prorogat până la finalul lunii febriarie 2017 prevederilor din Legea educaţiei, conform cărora educaţiei îi va fi alocat un buget de 6% din PIB , iar cercetării 1% din PIB.

”Neadoptarea acestor măsuri pe care le-am inclus în acest act normative ar genera un impact de circa 49,1 miliarde lei, reprezentând 6,08% din PIB pentru 2017”, a mai spus Dragu.

La rândul său, ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a afirmat că Executivul a creat spaţiul pentru ca politica următorului Guvern să poată fi îndeplinită.

”Este vorba de faptul că o prorogare de doar o lună, în condiţiile vacanţei parlamentar, ar fi putut pune în pericol capacitatea de a se adopta o ordonanţă de urgenţă de către următorul guvern. Două luni înseamnă exact timpul pe care ar putea să-l folosească orice govern ar fi instalat, presupunând că s-ar instala un pic mai târziu. dacă următorul guvern se instalează mai devreme va putea da o ordonanţă de urgenţă mai devreme decât acest interval”, a punctat Pâslaru.

Executivul a decis şi prorogarea cu un an implementării a trei ordonanţe de guvern, respectiv OG 5/2013, privind stabilirea unor măsuri special de impozitare a activităţilor cu character de monopol natural din sectporul energiei electrice şi al gazului natural, OG 6/2013, privind instituirea unor măsuri special pentru impozitarea exploatării resurselor natural, altele decât gazelle natural şi OG 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor natural, neprorogarea lor riscând să genereze o reducere a veniturilor bugetare de 975 de milioane de lei.