Asculta acest articol
Enoriaşii greco-catolici din localitatea Pomi, judeţul Satu Mare au rămas fără un spaţiu unde să-şi ţină slujbele. Acest lucru s-a întâmplat după ce clădirea fostei grădiniţe unde se desfăşurau liturghiile este în curs de demolare.
Certurile între cultele religioase pentru proprietăţi există în multe localităţi. La Pomi, enoriaşii greco-catolici au ajuns în culmea disperării după ce au rămas fără un spaţiu de rugăciune. “Noi suntem aici de dinainte de comunism când au venit ruşii şi au interzis acest cult convertindu-i pe toţi la ortodoxie. Acum ne aflăm în secolul XXI şi parcă trăim aceleaşi vremuri. Am fost scoşi din fosta grădiniţă unde din 2001 s-au săvârşit slujbe, iar acum suntem puşi în postura să ne rugăm unde apucăm. Avem şi o casă parohială dar aceasta se află într-o situare deplorabilă, este și în litigiu şi nu putem aici ține slujbe“, spun credincioșii.
Greo-catolicii afirmă că situaţia s-ar fi putut rezolva dacă cei de la primărie le-ar fi găsit un spaţiu. “Suntem foarte supăraţi pe cei de la Primărie deoarece am cerut de mai multe ori să ne ajute în găsirea unui nou spaţiu. Aceştia ştiu doar să spună că pentru astfel de activităţi nu au la dispoziţie nimic, de;i fosta ;coală nu e folosită. Dacă ar fi fost după capul lor ne-ar fi dat afară chiar înainte de Sfintele Pa;ti. Acest lucru nu s-a întâmplat deoarece prefectul Eugeniu Avram a intervenit pentru noi. Ne-au mutat toate lucrurile în casa parohială, dar aceasta nu poate fi transformată peste noapte în bisericuţă“, a declarat Chincean Mariana.
Aflaţi într-o situaţie de-a dreptul disperată cele aproximativ 40 de familii spun că au încercat să vorbească cu preotul ortodox Onea Gheorghe pentru a-l convinge să îi lase şi pe ei în Sfânta Biserică câteva ore pe săptămână, dar acesta a refuzat categoric.“Nu înţelegem de ce preotul Onea Gheorghe este atât de pornit împotriva noastră, oare nu toţi ne închinăm unui Dumnezeu? Unde se vede iubirea aproapelui în această situaţie? Biserica ortodoxă este a noastră în acte şi cu toate acestea nu dorim să o ocupăm ci doar să o împărţim. Părintele ne-a spus foarte ferm că doar peste cadavrul lui vom trece pragul bisericii. Nouă ne-a lăsat din păcate impresia că este un om ce iubeşte mai mult lucrurile materiale decât pe cele sfinte“, a declarat Băban Vasile.
Viceprimarul spune că nu are spațiu pentru greco-catolici
Viceprimarul Gavril Șimon neagă faptul că ar fi primit din partea greco-catolicilor vreo solicitare. “Ei au funcţionat o perioadă în localul grădiniţei, dar fiind aprobată o investiţie avem obligaţia să eliberăm terenul şi să îl pregătim pentru începerea lucrărilor. Aici se va construi o grădiniţă modernă ce trebuie finalizată până în 1 septembrie anul curent. Ştim că au fost la prefect, au ridicat acolo toate problemele şi din această cauză noi am amânat demolarea până după sărbători. Eu nu cunosc amănunte şi nu cred că cineva din Consiliul Local ştie de vreo solicitare a greco-catolicilor pentru vreun spaţiu sau vreo sugestie. Nici nu avem să le dăm un spaţiu pentru ceea ce vor. Ei dispun acum de o clădire, dar nu ştiu în ce măsură corespunde aceasta cu ceea ce vor ei. Am dispune de teren să le dăm pentru a-şi construi un lăcaş de cult, dar sunt puţini în localitatea noastră şi nu cred că ar avea bani pentru a o ridica din temelii. Îi îndemn totuşi să vină cu o solicitare, să participe la o şedinţă de Consiliu Local şi să discutăm să vedem cum putem rezolva problema“, a declarat Gavril Șimon.
Greco-catolicii și ortodocșii sunt în proces
Dorin Soponar, preotul greco catolic din Pomi se arată încrezător şi speră c[ lucrurile se vor rezolva dacă există bunăvoiniţă. “Noi am avut un proces cu biserica ortodoxă unde am revendicat clădirea şi terenul bisericii din localitate deoarece toate actele sunt pe noi. Am pierdut procesul de retrocedare însă nu şi dreptul de proprietate. Acum avem deschis un alt proces pentru ca acolo în biserică să ne desfăşurăm şi noi şi ei activitatea. Cred şi am credinţă că ne-am putea înţelege pe cale amiabilă dacă ar exista bunăvoinţă din partea preotului Onea Gheorghe. Din păcate din anul 2000 încercăm şi tot nimic nu se întâmplă. Oamenii din sat se înţeleg şi nu ar avea nimic împotrivă să împărţim biserica, doar părintele ar mai trebui să-şi dea acordul“, a declarat părintele Dorin Soponar.
Am încercat să vorbim şi cu părintele ortodox Onea Gheorghe, dar acesta a refuzat categoric să ne răspundă la întrebări.
6 comentarii
Ortodoxia în Ardeal, în procesul de afirmare ca naţiune, s-a comportat execrabil şi dezonorant. Astfel, despre episcopul Vasile Moga, Nicolae Iorga scrie: „Vlădica Moga şi preoţii săi, Dumnezeu să-i odihnească, ca sămânţa lor să piară din Ardeal”. Şaguna a fost, pentru acelaşi lorga, „un austriac şi habsburg… De el naţiunea română n-a avut nevoie sub nici un motiv”. Urmaşul său în scaun, Miron Romanul, în momentul în care a luat fiinţă Partidul Naţional Român, partid care milita pentru unirea cu Ţara, şi-a fondat în contra-partidă un Partid Moderat Constituţional, care se declara împotriva acestei uniri şi colaborator fidel al coroanei maghiare. în 1913 episcopul Vasile Mangra a candidat pe lista primului ministru Tisza şi a fost ales, la concurenţă cu candidatul Partidului Naţional. Preoţimea ortodoxă s-a declarat total loială Ungariei! Viitorul mitropolit Ion Meţianu a cerut preoţilor să susţină „coroana maghiară”. Alt ajuns mitropolit, Nicolae Bălan a scris, în ziarul „Peşti Loyd”, că ,| naţiunea română nu vrea să plece, simţindu-se bine sub conducerea ce există, iar un alt vicar, Cornel lvan, ce va ajunge episcop, ponegrindu-l pe Părintele Lucaciu şi pe 0. Goga, ce trecuseră în Regat, îi consideră agenţi ruşi şi trădători, adăugând că monarhia austriacă va dăinui o mie de ani şi că această monarhie, dacă n-ar exista, ar trebui inventată.
în timp de război! în timpul Răscoalei lui Horea, preoţii ortodocşi din Ardeal îl blestemau în biserici pe acesta şi pe ai săi, iar cei 2 episcopi care existau, cutreierau munţii ca să-l ademenească să fie prins, lucru ce s-a întâmplat şi a fost tras pe roată. Ultima dezlegare i-a făcut-o preotul unit Basiliu Raţiu. în 1916, în momentul în care, trupele române au intrat în Ardeal ca să-l dezrobească, acelaşi Mangra, ajuns mitropolit, împreună cu episcopii Miron Cristea şi I. Papp, a trimis o „cerculară” în care, îi declară pe românii din Regat „ucigători de fraţi şi cei mai păgâni duşmanii”. înainte de a începe luptele de la Mărăşeşti când, Muntenia era sub ocupaţie, Mitropolitul Primat Conon a cerut trupelor române să depună armele.
La 3 zile după 23 August 1944, mitropolitul Nic. Bălan din Sibiu, i-a telegrafiat mitropolitului Alexei al Moscovei, declarând că „românii au atacat, intrând în Basarabia, numai datorită faptului că în ţară exista o biserică ce asculta de Roma”. în sfârşit, datorită colaborării totale a Bisericii Ortodoxe Române cu regimul comunist, „Credinţa neamului a fost aruncată în balta din mijlocul drumului, ca să nu poţi trece prin viaţă decât călcând-o în picioare”.
Aceasta este „esenţa ortodoxiei” şi felul în care „bucuroasă le-a dus pe toate”. Nici măcar un gest de împotrivire în faţa duşmanului şi a vremurilor. Colaborare totală, servilism, lipsă de demnitate, îngenunchere!
asta e credinta bisericii ortodoxe , sa instalat in proprietatile bisericii greco catolice , nu cedeaza nimic , nici macar slujire alternativ. totul ptr noi nimic pentru biserica sora de la care a furat tot chiar si cartile… etc . porunca iubirii …. pe aproapele ca pe tine insuti…. bis. ortodoxa intreabate cum respecti aceasta porunca.? ca vei da socoteala la Dumnezeu…?Parinte ortodx poti indruma porunca iubirii… , nu ai mustrari de constiinta ….?
Greco catolicii ar trebui ajutati de episcopie!
Localitatea Pomi, aşezată pe malul Someşului este atestată în documente din anul 1407 şi populată numai de români.
În anul 1566 este amintită în actele de dări către stat.
Întreaga viaţă a satului de-a lungul timpurilor este pătrunsă de două elemente: râul Someş şi Câmpia Someşului.
Documentele vorbesc de mari inundaţii în anul 1712 şi de viiturile catastrofale din anul 1970.
Denumirea satului este legată de existenţa unor pomi fructiferi sălbatici dintr-o perioadă mult mai veche.
După anii 1551 satul Pomi şi domeniul său vor ajunge sub stăpânirea cetăţii Satu-Mare. Ce soartă a avut această aşezare în secolul XVII nu se poate şti cu exactitate, monografiile păstrate dau ştiri diferite.
În secolul următor la Pomi apar familii nobiliare: Toldy, Horvath, şi Peley.
În 1715 apar numai 52 de familii, în 1772 erau 154 de familii, iar peste 12 ani numărul lor creşte la 181.
În jurul anilor 1640, Toldy Ioszef construieşte actualul castel cu pivniţe, terase, turn, şi un frumos parc cu mulţi copaci ornamentali rari, existenţi şi azi.
Tot el construieşte un loc de închinăciune din piatră mare adusă de peste Someş, loc ce devine mai apoi cavou familiar, existent şi azi.
Înainte de existenţa unei şcoli în sat copiii urmau o şcoală primară în satul Seini. Primul dascăl în Pomi a fost Barbul Dumitru, urmat de Teanc Vasile originar din jurul Careiului prin anul 1880.
Se cunosc şi numele altor dascăli: Lupuţiu Gheorghe,Zac Petru, Pop Victor, Onea Ioan, Iacob Emil, Tarţa Ioan şi Barbu Ionel.
Abia după un secol de la aşezarea primilor oameni pe aceste meleaguri, s-a construit o biserică de lemn care a dăinuit până în anul 1869.
Un şematism al Episcopiei de Maramureş notează la pagina 72 că parohia Pomi este înfiinţată în 1750, dar având matricole numai din anul 1793.
Biserica actuală a fost construită din piatră masivă în anul 1862 în timpul păstoririi preotului Stan Nicolae. A fost sfinţită la 8 septembrie 1869. Se pare că au fost aduşi pictori din Italia.
Pictura a fost restaurată în timpul preotului Radu Vasile (1934-1958), iar mai recent în anul 1983, prin pictorul Aurel Mureşan, preot fiind Pop Marin. Biserica are trei clopote încă din anii 1879 şi 1921.
La venirea în parohie a preotului actual Onea Gheorghe la 8 septembrie 1985, regretatul Episcop Doctor Vasile Coman al Episcopiei Bihorului a binecuvântat şi sfinţit lucrările de pictură.
În anul 1987 s-a ridicat noua casă parohială care a fost sfinţită în 1991 de către Preasfinţitul Iustinian Episcopul Maramureşului şi Sătmarului
În urmă cu trei ani s-au ridicat două pridvoare ce împodobesc biserica cu pictură în mozaic.
Lucrările de renovare a bisericii au fost binecuvântate şi sfinţite de Preasfinţitul Iustin Sigheteanul Epicopul Vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului la 4 septembrie 2005.
În iarna anului 2006 s-a introdus instalaţia de încălzire pe gaz şi s-au schimbat toate ferestrele şi uşile bisericii.
Dintre vrednicii preoţi putem aminti: Pelea Augustin, Pelea Aurel, Şipoş Ştefan, Brâncoveanu Alexandru, Pop Gheorghe, şi Onea Gheorghe.
Nu este o ştire grozava, asta se intimplă, sa întîmplat şi se va mai întîmpla în Romania ! Păcat de lupta Bisericii greco catolice pentru U NITATEA NATIONALA !, Maniu a murit in condiţii groaznice la Sighet, el care cu Iuliu Hosu, un alt ungur zic unii, au dus pe tava Ardealul la Bucuresti ! Un popor mai nerecunoscător ca romanii nu cred ca mai există ! De ce nu au stat greco catolicii in banca lor şi s au dus la 1848 la Blaj , sau 1918 la Alba Iulia ? Asta e, nu avem ce face !
Asta e urmarea faptului ca primarul PSD-ist al comunei indemna lumea sa voteze Ponta presedinte!