Asculta acest articolPână la urmă niciun sondaj nu a reușit să surprindă dinamica formațiunilor politice înscrise în cursa electorală. Unele au fost supra-evaluate, altele sub-evaluate. Toate au fost șocate de rezultate. PNL nu și-a imaginat că poate fi depășit de PSD. Nici PSD nu visa că va obține cu câteva procente peste PNL. Pentru formațiunile parlamentare aflate la coada clasamentului rezultatele au fost ca un duș rece în miez de iarnă.
Și la mijlocul clasamentului s-au înregistrat surprize. AUR, o formațiune nebăgată în seamă a contrazis tot ce se știa despre un partid politic.
Anume că poate apare peste noapte.
Să fie o zvâcnire a naționalismului intrat în adormire după dispariția PRM-ului condus de Corneliu Vadim Tudor? Este o excrescență a pandemiei, o mutație de coronavirus politic?
Dată fiind noua ierarhie rezultată din alegeri, cea mai importantă poziție, o poziție-cheie, o ocupă PMP. Partidul lui Traian Băsescu se străduiește să sară peste pragul electoral ca un brotăcel aflat în fața unui gard de beton. Fără PMP în parlament poate fi pusă în discuție o coaliție de stânga, cu PSD, AUR, parlamentari luați de la alte partide. Cu cele cinci procente ale PMP-ului intrat în parlament, coaliția de dreapta este ca și făcută. Despre PNL se poate spune că a dat cinstea pe rușine. Rezultatele obținute nu-i fac onoare. La Cotroceni, dezamăgirea trebuie să fie imensă. La sediul partidului se pune în discuție demisia de onoare a lui Ludovic Orban.
Încrezător în șansele PNL, președintele Iohannis declarase că premierul va fi desemnat din partidul care se va clasa pe primul loc. Iată că pe podium, nu prea înalt, urcă PSD.
Rezultatele au căzut ca un nou virus. A atacat partea de sus, mijlocul și partea de jos. Totul pare lipsit de logică. 31% din cetățenii cu drept de vot, cei care s-au prezentat la urne, parcă au pus ștampilele pe buletinele de vot cu ochii acoperiți de mască.
Indiferent cum se va forma majoritatea care va da guvernul, nu se poate spune că va urma o perioadă de stabilitate politică. Prada de război se poate măsura în mandate parlamentare, dar pacea pare să fie în pericol de a fi pierdută de toată lumea.
Aceste alegeri neconcludente nu pot avea decât consecințe nefaste. Dacă președintele ar avea o relație de colaborare și cu dreapta și cu stânga, lucrurile ar intra într-o anumită normalitate. Klaus Iohannis este însă un adversar declarat al PSD.
Interesantă este analiza președintelui făcută pe marginea rezultatelor. PNL, în viziunea președintelui, a crescut cu câteva procente față de alegerile din 2016. De la 20% a urcat la peste 25%. PSD a scăzut de la peste 40% la “un dramatic” 29%.
La fel a crescut și USR-PLUS, de la vreo 10% acum patru ani la peste 15% acum.
Așadar, șeful statului salută apariția unei coaliții de dreapta și declară că aceasta va forma guvernul. Cu asta discuția din partea Cotroceniului este închisă. PSD nici să nu se gândească să intre la guvernare.
Problema este că PSD a obținut cele mai multe voturi. Este pe primul loc, și potrivit unei cutume, primul plasat face prima ofertă de guvernare. Se trece peste această fază. În cel mai scurt timp, imediat ce vor fi anunțate rezultatele finale, se va purcede la formarea unei coaliții de dreapta. Va fi desemnat cu formarea viitorului guvern tot Ludovic Orban?
Marți sunt convocați principalii lideri ai PNL. S-ar părea că, neoficial, s-au purtat discuții cu USR-PLUS și UDMR. Pe de altă parte, PSD-ul nu dorește cu adevărat să ajungă la guvernare. Se folosește de situație pentru a-și consolida poziția pe scena politică.
Odată Partidul Pro România rămas înafara parlamentului, PSD rămâne singurul partid pe stânga. Victor Orban l-a rezolvat și pe Călin Popescu Tăriceanu. Încercând să salveze ALDE, iată că Pro România s-a dus la fund împreună cu partidul lui Tăriceanu.
Într-un fel scena politică s-a curățat. Persoane foarte vocale dispar de pe scenă. Apar figuri noi. Să sperăm că până va trece pandemia, sau măcar până va veni vaccinul anti-Covid se va așterne puțină liniște.
Viitoarele alegeri sunt peste patru ani. Nimic nu mână partidele de la spate spre un război, până la urmă inutil.
Gestionarea înfrângerilor nu este un proces simplu. Viitorul guvern se va face din bucăți. Va fi simplă improvizație sau o construcție destul de solidă ca să poată face față provocărilor viitoare?
În fața rezultatelor, totuși slabe, marea întrebare este dacă Ludovic Orban își va da sau nu demisia din funcția de președinte al PNL pentru a detensiona situația din partid?
Da, Ludovic Orban și-a anunțat demisia. Dar nu din funcția de președinte al PNL, ci din funcția de prim-ministru.
