Program ITV: 00.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitat Oszkar Szabo. Titlul emisiunii: Vor reuşi taximetriştii sătmăreni să marojeze tarifele? (reluare) 01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Tiberiu Gunthner, Claudiu Ţinca, Dumitru Pop. Titlul emisiunii: De ce amână PSD învestirea guvernului Dăncilă? (reluare) 02.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu. Titlul emisiunii: Lorand Turos raport la 4.410 zile 03.33 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 04.40 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat Emil Palincaş. Titlul emisiunii: Legumicultorii din Halmeu folosesc seminţe din străinătate 05.28 Restauratorii de muzeu 05.55 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat Agnes Diaconu. Titlul emisiunii: Tratamentul fără interferon accesibil pacienţilor cu hepatita C 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Prinzinger Zsoka 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Willy 08.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitat Oszkar Szabo. Titlul emisiunii: Vor reuşi taximetriştii sătmăreni să marojeze tarifele? (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Prinzinger Zsoka 09.45 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitat Elisabeta Bekessy. Titlul emisiunii: Acţiuni dedicate Zilei Europene a Parcurilor şi Zilei Mondiale a Mediului 10.25 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat Florin Fodoruţ. Titlul emisiunii: Susţin căsătoria dintre un bărbat şi o femeie 11.20 Teleshopping 11.35 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Tiberiu Gunthner, Claudiu Ţinca, Dumitru Pop. Titlul emisiunii: De ce amână PSD învestirea guvernului Dăncilă? (reluare) 13.00 Ştiri 13.45 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita, invitat Adina Ciutan. Titlul emisiunii: De ce nu au îndemânări de redactare absolvenţii de liceu? 14.28 Teleshopping 14.45 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 15.45 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu. Titlul emisiunii: Lorand Turos raport la 4.410 zile 16.50 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat Ferencz Levente. Titlul emisiunii: Cerbii lopătari din Supur, o atracţie pentru turişti 17.55 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjean, invitat Cristian Popa. Titlul emisiunii: Unirea Tăşnad a început pregătirile cu un nou antrenor 18.30 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitat Vasile Fănăţan. Titlul emisiunii: Satu Mare, un oraş poluat? (reluare) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat Iulian Pfau Sălăgeanu. Titlul emisiunii: Tinerii şi locul de muncă 22.30 La psiholog, cu Ioana Vladimirescu. Titlul emisiunii: Cu fericirea la psiholog 23.30 Ştiri

Francezii au ales, frisoanele au trecut

Scris de Dumitru Păcuraru, 09 mai 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Francezii au ales raţional. Teoretic, pentru o perioadă de cinci ani mişcarea radicală din Franţa nu va mai avea şansa să se manifeste atât de puternic, şi îngrijorător, ca în campania electorală terminată cu victoria lui Emmanuel Macron.

Preşedintele Franţei are o putere foarte mare. În primul rând el decide primul ministru. La fel ca şi preşedintele României. Dar în cazul francezilor, al cărui model l-am preluat pe jumătate, lucrurile sunt mult mai clare.

Separaţia puterilor în stat nu doar că este clar delimitată, dar este şi respectată. În Franţa, din câte ştim, nu se vorbeşte despre un “stat paralel”, nu se dezbate problema alegerilor de acum zece ani.

Într-un fel sau altul, peste tot se discută despre trecut, despre fapte reprobabile din trecut, despre infracţiuni descoperite după ani de zile. Dar, în general, dezbaterile din ţările normale, sunt la zi. Aşa cum au fost şi în Franţa. Cu toate că am copiat un model ce părea potrivit pentru noi, se pare că nu-l putem urma în litera şi spiritul său.

Este deranjantă şi durata mandatului. Până prin 2000, mandatul preşedintelui francez era de şapte ani. S-a redus, printr-un referendum, la cinci ani. Cam în perioada când la noi se prelungea de la patru la cinci ani. De atunci, puterea preşedintelui a crescut artificial. Câtă vreme mandatele de parlamentari sunt de patru ani, preşedintele are un an în plus.

Trecând peste un rând de alegeri, are posibilitatea să desemneze premierul în mod subiectiv. Fostul preşedinte Băsescu, beneficiind primul de mandatul prelungit la cinci ani, a avut şansa să desemneze de trei ori primul ministru, în 2005, în 2008 şi în 2012. Dar între timp s-au mai ivit câteva ocazii, să desemneze premierii. De aici s-au iscat o serie de crize politice. Ale căror consecinţe se resimt şi acum.

Dar dincolo de crizele interne, inerente oricărei democraţii, îngrijorarea, în cazul Franţei care a trecut prin alegeri, a fost legată de viitorul Uniunii Europene. Dacă ar fi câştigat Marine Le Pen, după cum a promis, în doi ani Franţa ar fi urmat drumul Marii Britanii. FREXIT-ul a trecut ca un glonte pe lângă urechile politicienilor europeni, şi nu numai.

Europa Unită sau Uniunea Europeană, nu este numai doar concept politic şi economic. A devenit un mod de viaţă pentru câteva sute de milioane de cetăţeni. Mişcări precum cele din Franţa, reprezentate de partidul condus de Marine Le Pen pun sub semnul întrebării o construcţie politică şi socială uriaşă în care s-au pus foarte multe speranţe.

Din moment ce există un mare număr de cetăţeni, francezi în cazul de faţă, care au votat candidatul Frontului Naţional, înseamnă că nu totul este în ordine, că Uniunea Europeană nu funcţionează şi nu întruneşte aşteptările tuturor cetăţenilor.

Dincolo de extremisme, dincolo de mişcările politice radicale, există o nemulţumire crescândă faţă de UE.

Englezii au reproşat birocratismul de la Bruxelles. Recent, liderii europeni vorbeau despre o Europă cu două viteze. România, evident, cădea în rândul ţărilor celei de a doua viteză. Era, şi încă este vorba, despre o dezvoltare într-un ritm mai rapid al ţărilor care constituie miezul economic, nucleul financiar al UE, şi ţările sosite mai târziu.

Alegerile din Franţa, soldate cu victoria forţelor democratice pro-UE, marchează un sfârşit al crizei, un nou început sau doar depăşirea unui moment dificil?

Emmanuel Macron este el însuşi un mare necunoscut. Dar în curând vor avea loc alegeri în Germania. Vor da emoţii şi nemţii? Mai puţin decât francezii. 

Abonează-te acum Online!