Image 1
Image 2

Filozofia politică a premierului Orban

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Prezent în România ca în fiecare vară la tabăra de la Băile Tuşnad, Viktor Orban, nu mai face politică propriu-zisă, ci a trecut la filozofie.
Occientul, spune premierul Ungariei, vrea să ne transforme în ceea ce au fost ei. Este un fel de a spune că nu există modernitate fără post-modernitate pentru că în felul acesta modernitatea se transformă în ante-modernitate.
După o experienţă atât de îndelungată în fruntea unei ţări, un mandat comparabil cu a unui rege, care se ştie că este pe viaţă, Viktor Orban a ajuns la o teorie proprie, originală în felul ei care, strict pentru Ungaria, a dat rezultate.
Principala idee este că Uniuna Europeană a ajuns într-un impas, atât din punct de vedere demografic, cât şi economic. Înainte de toate a pierdut controlul asupra resurselor de energie şi materii prime. În al doilea rând nu stăpâneşte fenomenul demografic, translaţia unor mari mase de oameni dinspre est spre vest, dinafara şi dinăuntru Uniunii.
În viziunea premierul maghiar, Occidentul aşa cum era el în conştiinţa europenilor deja s-a destrămat. Europeni şi non-eruropeni trăiesc împreună, astfel încât se poate aprecia că unele state nu mai sunt naţiuni, ci nişte conglomerate de popoare.
Conform acestei teorii, de altfel comună unor gânditori din zona suveraniştilor, în curând procentul non-europenilor în UE va fi egal sau va depăşi procentul popoarelor autohtone.
Occidentul real suntem noi, oamenii din Est, în timp ce fostul Occident a trecut în era post-Occident. În consecinţă între cele două părţi există nu doar o competiţie, ci de-a dreptul o confruntare ideologică.
Desigur, ca orice teorie, şi filozofia politică a lui Viktor Orban are părţile ei slabe. Le dezvăluie chiar teoreticianul în cauză. De exemplu afirmă că dacă Trump rămânea preşedinte şi Angela Merkel cancelar al Germaniei nu ar fi izbucnit războiul din Ucraina. Astfel de afirmaţii vin să susţină teza rolului determinant al liderilor în istorie, în evoluţia culturală, în dezvoltarea economică a unei ţări. :i pe ansamblu, în istoria umanităţii.
La fel de bine s-ar putea spune că dacă nu ar fi Vladimir Putin la cârma Federaţiei Ruse nu ar fi izbucnit nici războiul din Ucraina. Mergând pe aceeaşi logică, dacă premierul Ungariei nu ar fi Viktor Orban, Ungaria ar avea alt traseu, altă poziţie în Uniunea Europeană şi în NATO.
Discursul premierul Ungariei este atrăgător în măsura în care, pentru români, nu atinge zone sensibile. Dar atâta vreme cât între cele două popoare, între români şi maghiari, există o competiţie culturală, economică, socială, cu adânci rădăcini în istorie, oricât de meşteşugite ar fi frazele, oricât de mult şi-ar dori liderul maghiarilor să-şi universalizeze filozofia lui politică, nu are şanse să nu fie acuzat de naţionalism excesiv, de anti-europenism, de anti-românism, de deviaţie de la politica generală a UE şi NATO.
O atitudine anti-UE nu poate fi negată nici în rândul celor mai înfocaţi europenişti. Întotdeauna economiile puternice exploatează economiile mai slabe. Mai concret, produsele româneşti nu pot concura cu cele străine nici măcar în România. Profiturile, aşa cum a fost dintotdeauna în istorie, s-au dus dinspre colonii spre imperii. Multinaţionalele sunt o expresie a ceea ce înainte se numea imperiu. Nu poţi lupta împotriva lor, pentru că vin dinspre centru spre periferie, sunt emanaţii ale Centrului.
Viktor Orban spune că Occidentul deja suntem noi, cei din Est, ceea ce este adevărat în măsura în care admitem că prosperitatea, bogăţia, confortul, a rămas acolo unde a fost, în fostul Occident devenit post-Occident.
Prin urmare, în Est, în ţările mărginaşe, s-a deplasat numai fantoma a ceea ce era Occidentul, în acelaşi timp translatându-se spre aceste ţări fostele probleme ale occidentalilor. Ca de pildă conflictul cu Rusia şi China, cu ţările arabe. Desigur, Statele Unite trebuie incluse în concepul de Occident.
Tezele lui Viktor Orban au altă greutate când sunt prezentate în România decât când sunt spuse la Budapesta. Intervine ceea ce s-ar putea numi un naţionalism înhibat, care nu poate fi exprimat în mod direct, nici de o parte nici de alta.
Practic, Viktor Orban continuă să vorbească despre o Europă cu două viteze, ceea ce nu este prea departe de adevăr.

Și în Germania se vorbește despre reforme

Întâmplarea face ca în ziua în care premierul Marcel Ciolacu se prezenta în fața președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Klaus Iohannis să aibă în program o vizită cu barca în Delta Dunării.

Sigla Informatia Zilei

Iluzoria alternativă de dreapta

Asculta acest articol Interesant anunţul PMP, prin preşedintele Eugen Tomac, reales lider al partidului, de a relansa ideea alternativei de