Image 1
Image 2

Filmul “Licu, o poveste românească”, de Ana Dumitrescu, Marele Premiu la DOK Festival, Leipzig

Scenă din film
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
Scenă din film
Scenă din film

Regizoarea de origine română Ana Dumitrescu a câştigat prestigiosul trofeu Golden Dove la Festivalul Internaţional de Film Documentar şi de Animaţie DOK Festival, care s-a desfăşurat la Leipzig, în perioada 30 octombrie – 5 noiembrie.

În filmul documentar de lung metraj “Licu, o poveste românească”, regizoarea spune povestea bătrânului Liviu Canţer, căruia i se spune Licu. Bărbatul în vârstă de 92 de ani rememorează în faţa camerei momentele care i-au marcat viaţa şi, în egală măsură, au marcat secolul XX: războiul, deportările, perioada post-comunistă.

Juriul Festivalului şi-a motivat decizia, afirmând că “Povestea din film îţi merge direct la inimă, este o «călătorie» care durează numai 86 de minute, dar care se constituie într-o autentică lecţie de viaţă.”

Liviu Canţer, Licu, un bătrân de 92 de ani, a trăit toate convulsiile secolului XX românesc: al doilea război mondial, instaurarea comunismului, teroarea Securităţii, “epoca Ceauşescu”, revoluţia din 1989 şi perioada profund coruptă din perioada post-comunistă.

Regizoarea Ana Dumitrescu l-a vizitat şi l-a filmat pe Licu în repetate rânduri, în locuinţa acestuia, unde istoria mică, cea personală, era prezentă alături de istoria cea mare, a timpului.

Încet-încet, între cei doi s-a stabilit o relaţie specială: Licu îi gătea, îi oferea câte o ţuică de casă, îi dezvăluia conţinutul albumelor sale cu fotografii. Întâlnirile erau fie mai vesele, fie mai triste, însă toate păreau marcate de un fel de resemnare.

Filmul este realizat în alb-negru, cu un echipament minimal, într-o manieră specifică fotojurnalismului pe care regizoarea Ana Dumitrescu l-a practicat.

“Licu, o poveste românească” nu este un film despre Istorie, este un film despre cum a trecut un om, un român, prin istoria ultimului veac, este povestea unui om care a rămas singur, singur cu aminitirile sale (…) Cu mai multă vreme în urmă făceam fotografie documentară. Am investigat, ca fotograf, subiectul homosexualităţii în România, de pildă, sau cel al deportării romilor în timpul războiului. Întotdeauna mi-a plăcut să intru în profunzimea subiectelor pe care le-am abordat, să ajung să mă familiarizez cât mai bine cu temele, să-mi cunosc personajele. Din acest punct de vedere, nu pot spune că am făcut o tranziţie de la fotografie la film – putem vorbi mai degrabă de o schimbare a suportului pe care mă exprim, de la imaginea statică la imaginea în mişcare.” – Ana Dumitrescu

Fostă fotograf de presă, Ana Dumitrescu a lucrat în Franţa şi în România pentru mai multe grupuri media: National Geographic, MEDIAFAX şi agenţia foto Gamma-Rapho.

Ca fotograf, a avut mai multe expoziţii internaţionale.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with