Image 1
Image 2

FONDURI FERMIERI

Fermierii primesc fonduri europene de 8 miliarde de euro pentru noi afaceri

Ferma de magarite se numara printre cele mai rentabile afaceri
După 1989, în rândul activităţilor economice aducătoare de profit s-au produs schimbări majore. Au devenit de interes o multitudine de preocupări care, cel puţin la prima vedere, păreau aducătoare de profit.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Toate cele menţionate mai sus s-au dovedit afaceri păguboase şi au eşuat lamentabil. Mai rezistă pe piaţă creşterea prepeliţelor pentru ouă şi carne. Mai nou s-a remarcat interesul în creşterea vacilor de carne şi/sau lapte şi carne, creşterea oilor şi, de ultimă oră, producerea laptelui de măgăriţă, prin înfiinţarea unor ferme specializate.

Potrivit unor informaţii oficiale transmise de surse guvernamentale, cele mai căutate şi mai profitabile proiecte din domeniul agriculturii, pentru care fermierii au depus cereri de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, implică înfiinţarea unor ferme de animale crescute pentru lapte şi pentru fabricarea lactatelor.

Ce afaceri preferă fermierii?

Până în 2020 România va investi peste 9,3 miliarde de euro, din care 8 miliarde sunt fonduri europene, pentru a sprijini fermierii care vor să îşi deschidă propria afacere. Cereri au fost depuse atât pentru înfiinţarea unor ferme de iepuri, dar şi de oi, măgăriţe, pui de carne sau vaci. Cele mai populare şi mai profitabile au fost în 2017 fermele de animale crescute pentru laptele lor.

Pe lângă laptele obţinut fermierii crescători de oi pot vinde inclusiv carnea, lâna sau pieile de animale şi să îşi dezvolte astfel o afacere cu mai multe ramuri, în funcţie de posibilităţi şi de timpul pe care îl au la dispoziţie pentru a-l investi în businessul lor.

Aserţiunea privind oierii şi oile este parţial fondată. Este adevărat că la nivelul judeţului nostru efectivele de ovine sunt în creştere, comparativ cu anul 1990, dar oierii întâmpină probleme deosebite. Preţurile animalelor s-au redus aproape la jumătate în ultimii ani.

Posibilităţile de livrare la export a berbecuţilor s-au diminuat, iar valorificarea lânii şi a pieilor poate deveni de interes probabil începând de anul viitor, atunci când programele guvernamentale îşi vor face simţite efectele. Nu este permis ca în vreme de vară oierii sătmăreni să vândă caşul şi brânza către intermediari la preţ puţin peste 10 lei/kilogram. Mulţi chiar au renunţat să mai mulgă.

În accepţiunea unor specialişti, ferma de vaci este una dintre cele mai ieftine afaceri cu animale pe care le poate începe un fermier, însă în ultimii ani popularitatea ei a scăzut. Abia după doi ani consecutivi în care sprjinul cuplat în zootehnie a fost de peste 750 de euro/animal lucrurile par să se schimbe.

Laptele de vacă s-a ieftinit, iar numărul producătorilor a scăzut. Investiţia iniţială depinde foarte mult de numărul de animale cu care vei începe: o vacă de rasă costă, în medie, 1.800 – 2.500 de euro.

Ca afacere recentă merită menţionată ferma de măgăriţe. Aceasta pare să se numere printre afacerile cele mai rentabile. La nivel de ţară, mai precis în Transilvania, sunt două asemenea ferme. Una este în judeţul Bihor, iar a doua în judeţul Cluj. Efective disparate se regăsesc alături de unele turme de oi. Satul cu cei mai mulţi măgari este Sânmihaiu Almaşului, judeţul Sălaj. Fiind o afacere de nişă, lucrurile merg ca unse.

Laptele de măgăriţă se vinde şi cu 100 de lei/litru, iar pentru că sunt deja mulţi clienţi din străin[tate brânza din lapte de măgăriţă se vinde la preţul de 1.000 de euro pe kilogram. Se cuvine subliniat faptul că o măgăriţă dă în medie 400 – 500 de mililitri de lapte/zi.

Lactaţie nu este pe tot parcursul anului. Laptele de măgăriţă este recomandat în ameliorarea unor afecţiuni precum astmul sau tusea seacă şi este recomandat inclusiv persoanelor care au intoleranţă la laptele de vacă sau de capră.

Dacă bovinele de lapte sunt într-o poziţie oscilantă privind rata de profit, crescătorii de vaci din rasa Angus, exclusiv pentru carne, pe lângă faptul că primesc subvenţie mai mare ca sprijin cuplat, decât în cazul bovinelor de lapte, au şi preţuri de valorificare mai bune.

Asociaţia de profil a încheiat cu membrii săi contracte de achiziţie în condiţii deosebit de avantajoase, pe o perioadă de cinci ani, a produşilor rezultaţi.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with