Fără rectificare bugetară pozitivă, cad toate investiţiile din comune

Asculta acest articol

Mai toate primăriile au temeri că nu vor avea asigurat fondul de salarii pentru angajaţi

După adoptarea cu întârziere a bugetului naţional pentru anul în curs, nemulţumirile primarilor n-au întârziat să apară. Aleşii locali, în majoritatea lor, au acuzat faptul că prin anumite manevre guvernanţii au tăiat fonduri însemnate din alocările anterioare, fiind puse în seama autorităţilor publice locale o serie de sarcini suplimentare fără a fi indicate sursele de finanţare.

Promisiunile celor din guvern n-au întârziat să apară, încercând să liniştească primarii, care nu s-au lăsat amăgiţi. Cu temei, în urma deciziilor din luna martie, atunci când s-au comunicat cifrele de buget, aleşii locali s-au îngrijorat. Erau aproape convinşi că prin măsurile de austeritate impuse unităţile administrative teritoriale vor avea de suferit, capitolul dezvoltare fiind practic pus sub semnul întrebării, chiar fiind periclitat. Timpul a confirmat aceste temeri, iar la mijloc de an primarii aşteaptă cu mult interes promisa rectificare bugetară. Pentru ultimele luni ale acestui an sunt puse sub semnul incertitudinii fondurile necesare pentru o serie de cheltuieli precum asigurarea salariilor funcţionarilor din primării, iar lipsa banilor pentru cofinanţarea unor investiţii aflate în derulare este o altă problemă majoră a perioadei pe care o traversăm.

Imposibilitatea comandării unor studii de fezabilitate pentru viitoare investiţii, indiferent care ar fi programul de finanţare, o să se resimtă cu siguranţă mai ales în anii ce vin. Nu mai este pentru nimeni un secret faptul că fără documentaţii elaborate şi avizate de către organismele desemnate nu se vor putea atrage fonduri necesare investiţiilor.

Blocarea activităţii poate
deveni o certitudine

Situaţia fiind critică, mai toate primăriile din judeţ au temeri că nu vor avea asigurat fondul de salarii pentru angajaţii instituţiei, lipsesc pentru ultimele luni ale anului banii necesari plăţii utilităţilor ş.a. Se aşteaptă rectificarea bugetară. Sumele pe care le aşteaptă primarii în urma acestei rectificări inerente sunt cuprinse între câteva sute de mii de lei şi chiar 1-3 milioane de lei. În caz contrar, activitatea unităţilor administrative teritoriale riscă să fie blocată. Asta inclusiv pentru faptul că începând de la sfârşitul anului 2018 primăriile nu au voie să deţină în cont aşa-numitul fond de rulment, care dădea o anume siguranţă, banii putând fi redistribuiţi.

Având în vedere faptul că suntem la începutul lunii august, luna în care se vorbeşte despre rectificarea bugetară, prezentăm în cele ce urmează opinii ale unor primari contactaţi.

Opinii ale primarilor

Papp Tiberiu, primarul comunei Andrid, estimează peste 500.000 de lei necesari a i se aloca la rectificarea bugetară. Este puţin probabil să aibă parte de aceşti bani în integralitatea lor, dar alocarea să fie măcar aproape de necesar. Interlocutorul nostru susţine că această situaţie precară este alimentată şi de aplicarea Ordonanţei 114, prin care au fost majorate salariile din construcţii. Influenţe faţă de buget au şi schimbările de preţuri – majorările în cazul materialelor de construcţii, fără a mai exista posibilitatea renegocierii valorii investiţiei. Dacă în parte unele cheltuieli apărute ocazional au fost acoperite total sau parţial din eventuale economii, iată că şi acestea s-au terminat.

Balogh Tiberiu, primarul comunei Acâş, susţine că pentru ultimul trimestru al anului în curs nu va avea banii necesari pentru a plăti salariile a 23 de asistenţi personali ai persoanelor cu handicap, indemnizaţiile pentru 36 de persoane cu diverse grade de handicap, dar nici salariile angajaţilor primăriei. Pentru a ieşi din impas şi a putea face plăţi inclusiv în cazul unor lucrări executate în cadrul proiectelor de investiţii, poate nici 3 milioane de lei n-ar fi prea mult să i se aloce la rectificarea bugetară.

Marius Roka, primarul comunei Căuaş, este de părere că în lipsa banilor, pe lângă faptul că nu pot fi finalizate o serie de investiţii, apare pericolul de a nu mai avea firme de construcţii care să execute o serie de lucrări. La nivelul comunei sunt în fază finală lucrările de modernizare a grădiniţei din centrul de comună, se desfăşoară lucrări la şcoală, dar şi la dispensarul uman. Suma pe care şi-ar dori-o la rectificarea bugetară ar fi de aproape un milion de lei. Diferenţele relativ mari provin mai ales din majorarea de la 1 ianuarie 2019 a salariul minim în construcţii la 3.000 de lei. Influenţele sunt relativ mari, iar valoriile investiţiilor au fost stabilite cu 2-3 ani în urmă. Plafoanele investiţiilor sunt depăşite cu mult. Din venituri proprii nu sunt şanse de a acoperi creşterile de preţuri. La o serie de firme de construcţii salariile brute sunt şi peste 8.000 de lei. Şi la asemenea oferte se resimte lipsa forţei de muncă. Este greu de estimat unde se va ajunge în actualele condiţii.

Gheorghe Jurchiş, primarul comunei Cehal, este mult mai sceptic în ceea ce priveşte rectificarea bugetară faţă de alţi primari. Cu siguranţă nu vor fi resurse de a se aloca sume considerabile, motiv pentru care fiecare primar este obligat să-şi gestioneze aşa cum ştie mai bine banii de care dispune. Fiecare leu repartizat este un câştig pentru comunitate. Alocarea de bani pentru eventuale lucrări de investiţii este tardivă. Mai sunt 2-3 luni bune de lucru şi se intră în perioada de iarnă, când nu se poate face mai nimic până în primăvară.

Ioan Bartok Gurzău (foto), primarul comunei Beltiug, este de părere că bugetul unităţii administrative teritoriale a fost afectat negativ de către creşterea din pix a veniturilor cu aproape 270.000 de lei. Pentru a nu exista probleme de funcţionare, la rectificarea bugetară şi-ar dori să primească măcar aceşti bani.