Asculta acest articolÎn timp ce dezbaterile pe marginea violenţelor din 10 august iau amploare, continuă adunarea de semnături pentru iniţiativa “Fără penali în funcţii publice”. Până acum, conform declaraţiei liderului USR, s-au strâns aproape 800.000 de semnături. Dan Barna se ambiţionează să adune un milion de semnături.
Scopul acestei iniţiative, aparent cu o accentuată tentă electorală, reiese chiar din denumirea iniţiativei. Mai rămâne de clarificat ce se înţelege prin “penali”. Însuşi preşedintele Klaus Iohannis îi califică drept “penali” pe cei ce au dosare penale. Iniţiativa USR face o altă disctincţie, pe care vrea să o introducă în Constituţie, considerându-i “penali” doar pe cei condamnaţi definitiv.
Dacă modificarea se va face în sensul acesta este evident că preşedintele se va situa dincolo de Constituţie când îi va califica drept “penali” pe cei care sunt doar cercetaţi penal şi nu condamnaţi. De exemplu îl va avea în vizor doar pe Liviu Dragnea, dar nu şi pe Călin Popescu Tăriceanu. Acestuia va trebui să-i ceară scuze. Lucru ce nu se întâmplă în politica românească de azi nici când se întâmplă lucruri foarte grave.
Nimeni nu-şi cere scuze pentru violenţele din 10 august. Poate pentru că scuzele sunt echivalate cu recunoaşterea vinovăţiei.
Dar să ne întoarcem la iniţiativa USR. Adunarea unui milion de semnături înseamnă şi aproape un milion de voturi pentru iniţiatori? Dacă PNL, partidul lui Dacian Cioloş, alte formaţiuni cu mai puţină notorietate se implică în adunarea de semnături rezultă că prezumtivele voturi se vor împărţi între participanţi. Scopul politic al USR este să prindă toate voturile semnatarilor. Prin urmare trebuie felicitat pentru iniţiativă.
În acelaşi timp un prim vicepreşedinte PNL propune realizarea unei platfome comune a partidelor de opoziţie, după o discuţie “decentă” cu USR, PMP şi România Împreună. Deocamdată propunerea a rămsa fără ecou. Fiecare partid se gândeşte la alegerile europarlamentare, fiecare dorindu-şi o listă proprie pentru a-şi testa forţa în faţa alegătorilor.
Interesant de văzut este cum privesc iniţiativa “fără penali” nu doar cei care ocupă funcţii publice vizibile, ci toţi funcţionarii angajaţi la stat. Bugetarii trec drept alegătorii PSD, pentru că li s-au majorat salariile. În realitate, din cei peste 1,3 milioane din sistemul de stat o parte sunt alegători sau simpatizanţi ai altor partide, inclusiv a celor din opoziţie. Este însă adevărat că partidele de opoziţie nu au nicio ofertă pentru bugetari. Îi ignoră sau îi critică la modul general.
PSD are în jur de o jumătate de milion de membri. Adunând sute de mii de semnături USR îşi constituie o bază de date foarte importantă în procesul electoral. Un milion de nume înseamnă un punct de plecare pentru constituirea unui bazin electoral. Va deveni USR cel mai important partid de dreapta? Această întrebare ar trebui să şi-o pună, nu fără o oarecare îngrijorare, PNL. Fără structuri teritoriale în întreaga ţară, fără o doctrină, fără teoreticieni, în esenţă fără ideologi, deci fără o viziune pentru viitor, o formaţiune politică este fragilă, efemeră, limitându-se doar să răspundă ocazional la evenimente şi întâmplări punctuale. A izbucnit un incendiu, la Colectiv, iese în stradă. Aruncă jandarmii cu gaze, ies în stradă. Un partid este ceva mai mult decât o societate civilă, o organizaţie civică. Acel salt de la ONG la partid se pare că nu-l poate face USR.
Din acest punct de vedere este încă foarte departe de PNL. Acest handicap nu face USR sau România Împreumnă mai puţin atractiv decât un PNL.
Poate că Iniţiativa USR, “Fără penali în funcţii publice” va reuşi. “România curată” a fost o iniţiativă similară. Problema este că în cazul în care ar veni la guvernare ar întâmpina mari greutăţi. Un partid fără structuri teritoriale, fără ideologie şi doctrină, poate striga de pe margine, dar nu are capacitatea de a guverna.
