Facultăţi – fabrici de şomeri şi facultăţi care asigură slujbe după absolvire

Asculta acest articol

În condiţiile în care consilierea şi orientarea şcolară şi profesională sunt în România mai mult de formă, informaţiile despre şansele de inserţie profesională după absolvirea unei universităţi sunt cruciale pentru orice tânăr.

Pentru a evita cheltuieli inutile, risipă de timp şi energie, am selectat câteva informaţii provenite din diverse studii de piaţă, folositoare pentru tinerii absolvenţi de liceu. Desigur, nimeni nu poate garanta că o specializare căutată în acest an va avea la fel de mare succes şi în anii următori, dar unele elemente de orientare tot există.

Specializări care aduc bani

Visul majorităţii absolvenţilor de facultate este de a-şi găsi un loc de muncă bine plătit, cu şanse de avansare rapidă şi eventual un program care să le permită încă o slujbă part-time. Îşi îndeplinesc aceste obiective cei care se documentează din mai multe surse în ceea ce priveşte ofertele universităţilor.
Un studiu realizat de Smartree scoate în evidenţă facultăţile ai căror absolvenţi nu rămân şomeri, aşa cum se întâmplă în numeroase alte cazuri. Este vorba de absolvenţii politehnică, cibernetică, limbile străine şi medicină, care îşi găsesc cel mai uşor un loc de muncă. În plus, aceste domenii aduc atât salarii ridicate, cât şi şanse de avansare profesională. Acelaşi studiu arată că primul salariu pentru absolvenţii facultăţilor cu profil IT porneşte de la 3.500-4.000 de lei.
Un alt studiu, întocmit de Autoritatea Naţională pentru Calificări arată că, în ceea ce priveşte jobul, absolvenţii de arhitectură şi arte au cele mai mare şanse să-şi găsească mai multe locuri de muncă. 14%, respectiv 10% dintre aceştia fac în paralel mai multe joburi, fapt ce se reflectă şi în venitul lunar. 1.877 de lei câştigă în medie un tânăr absolvent de arhitectură, cu şase sute de lei mai mult decât un absolvent de medicină sau drept.
Un studiu internaţional, Trendence Graduate Barometer 2015 arată că pentru studiile de informatică, sectorul cu cea mai mare cerere în prezent, optează în jur de 9% dintre tineri. De asemenea, limbile străine sunt foarte căutate. La toate târgurile de job-uri se cere limba engleză la perfecţie şi încă o limbă străină pe lângă aceasta. Dar 45% din absolvenţii de studii superioare din România nu cunosc o a doua limbă străină. Acelaşi studiu enumeră facultăţile ale căror specializări sunt cerute pe piaţa muncii: automatică; cibernetică; informatică; limbi străine; medicină umană; medicină veterinară; farmacie; politehnică.

Universităţi – fabrici de şomeri

În Statele Unite şi în Uniunea Europeană, absolvenţii de liceu ştiu cât te costă ca să urmezi o facultate, ce şanse de angajare ai şi la ce salariu te poţi aştepta după absolvire. În acest fel poţi să-ţi calculezi investiţia şi să-ţi planifici viitorul.
În România, mulţi tineri au constatat din proprie experienţă că unele universităţi îi păcălesc cu oferte cosmetizate sau cu informaţii care omit tocmai date esenţiale. (Altfel, nu ar încasa taxe de la studenţi, iar profesorii universitari nu ar avea salarii de până la 7.000 de euro pe lună). Practic, universităţile nu afişează rapoarte transparente, nu ne spun câţi dintre cei care au obţinut diploma şi-au găsit un job în domeniu. Dacă statisticile le-ar fi favorabile, cu siguranţă s-ar lăuda cu rezultatele. Tocmai din cauză că ascund rata reală a şomajului, nu-i uşor să faci un clasament cu cele mai utile şi cu cele mai nefolositoare facultăţi.
Am luat totuşi în calcul studiile pe această temă, oportunităţile pe care le au absolvenţii, cererea din piaţa muncii sau salariul pentru un post ca începător. După aceste criterii, facultăţile cele mai neluate în considerare de angajatori sunt: jurnalism; sociologie; comunicare şi relaţii publice; ştiinţe politice; administraţie publică; management; marketing; filosofie.
Pentru a înţelege mai bine starea de lucruri, redăm o sumară caracterizare a facultăţilor, privite din această perspectivă.
Facultatea de comunicare şi relaţii publice. Pe site-ul facultăţii de comunicare şi relaţii publice (FCRP) din cadrul SNSPA citim că studenţii învaţă să lucreze în relaţii publice, psihologie, creare de imagine, mass-media, marketing politic şi electoral, negocieri comerciale, managementul resurselor umane, relaţii publice internaţionale sau gestionarea crizelor. Sună tentant, drept urmare sunt circa 4 candidaţi pe un loc la admitere. În realitate, facultatea de relaţii publice este o adevărată fabrică de şomeri. Cei care nu acceptă să fie şomeri, încearcă să se angajeze în alt domeniu, eventual să facă un curs de calificare şi să înveţi ceva util. Aşadar, PR-istul este una dintre persoanele cele mai puţin căutate pe piaţa muncii.
Facultăţile de marketing şi management pregătesc studenţii pentru a deveni şefi. Numai că angajatorii nu prea fug după absolvenţi ca să le propună să fie şefi.
Pe site-urile facultăţilor de Marketing şi Management din cadrul ASE-ului, dincolo de vorbele ambalate într-un limbaj academic despre felul în care vor deveni studenţii mari manageri, nu se oferă nicio informaţie despre vreun plan de încadrare a absolvenţilor în piaţa muncii. Realitatea este că absolvenţii acestor facultăţi, care nu învaţă nimic util, se angajează pe posturi de casieri, secretare sau agenţi de vânzări. Dacă nu coboară ştacheta pretenţiilor, ajung să apeleze la oficiile de şomaj.
Facultatea de ştiinţe politice. Pe site-ul Universităţii din Bucureşti citim că absolvenţii de ştiinţe politice pot să lucreze în instituţii ale statului sau europene, în cercetare ştiinţifică, în presă sau să se înscrie în partide politice. În realitate însă, ca să faci politică, în România, trebuie să ai bani şi relaţii, nu şcoli. Slabe şanse să găseşti un angajator interesat de această diplomă. Cu toate acestea, la facultatea de ştiinţe politice a Universităţii Bucureşti dau admitere sute de candidaţi. Potenţialii candidaţi de dată mai recentă au observat aceste lucruri, drept urmare concurenţa la admitere a scăzut de la opt la patru pe un loc.
Potrivit unor studii, 51% reuşesc să lucreze în domeniu, deşi această cifră pare îndoielnică. În aceste condiţii, cei mai mulţi absolvenţi se reprofilează în asigurări, în domeniul bancar, iar alţii încep o nouă facultate, care să le dea şanse mai mari de angajare.
Facultatea de jurnalism. Ca absolvent de jurnalism, poţi să ajungi redactor, reporter sau realizator de emisiuni radio sau tv, să lucrezi în agenţii de publicitate sau departamente de comunicare. Mulţi visează să ajungă vedete TV, iar concurenţa la admitere este pe măsură (peste 8 candidaţi pe un loc). Numai că presa a fost deosebit de afectată de criza economică, s-au închis multe ziare, au fost concediaţi angajaţi, salariile sunt mici… Se mai găsesc voluntari entuziaşti care “doresc să facă parte din echipe tinere şi dinamice”, aşa cum sună noua limbă de lemn. Pe de altă parte, constatăm că numeroşi oamenii care au făcut carieră în presă n-au nicio tangenţă cu vreo facultate de jurnalism.
Facultatea de geografie este o instituţie la care lumea se buluceşte când e vorba de admitere. Astfel, la Universitatea din Bucureşti, au fost şi peste opt candidaţi pe loc, în condiţiile în care oportunităţile pentru absolvenţi sunt aproape inexistente. Site-ul Universităţii din Bucureşti ne spune că un absolvent al facultăţii de geografie poate profesa ca meteorolog, climatolog, hidrolog, poate fi cercetător în cadrul centrelor specializate din ţară, angajat în domeniul hotelier şi în agenţiile de turism sau să ajungă cadru didactic. În realitate, cercetarea, în România, este aproape complet lipsită de fonduri, iar ca să devii agent de turism sau recepţioner e de ajuns să faci un curs de calificare de câteva luni. Practic, un absolvent de geografie are şanse destul de mici să intre în învăţământ, unde orele la acestă disciplină sunt tot mai reduse de la un an la altul, datorită scăderii populaţiei şcolare. Explicaţia pentru care lumea se înghesuie la admitere este faptul că se intră pe baza notei de la bacalaureat şi a unei scrisori de motivaţie. Numai că sutele de absolvenţi la geografie, de la Universitatea din Bucureşti şi de la Babeş-Bolyai Cluj, au şanse reduse de inserţie pe piaţa muncii.

Totuşi, absolvenţii de studii terţiare îşi găsesc mai repede o slujbă

Nu vrem să minimalizăm avantajele pe care îl conferă absolvirea unei facultăţi. Statisticile ne arată că este o rată de angajare mult mai bună în rândul celor care au studii superioare.
Experienţa personală din acest domeniu ne arată că absolvenţii de politehnică (ingineri) s-au adaptat mult mai repede la cerinţele muncii de jurnalist decât absolvenţii de liceu. Din păcate, România este ţara cu cel mai scăzut procent de persoane cu studii universitare din totalul populaţiei din UE, doar 18%, în condiţiile în care Bulgaria are 28%.
O opinie asemănătoare exprimă şi Tincuţa Apăteanu, expert în Educaţie. “De ce nu este bine să avem din ce în ce mai puţini studenţi? Mie răspunsul mi se pare logic: absolvenţii de studii terţiare au acces la salarii mai mari şi, contrar opiniei populare şi miturilor, se angajează mai repede decât absolvenţii de studii medii sau primare”. Tot ea spune că în ceea ce priveşte forţa de muncă din România, “în acest moment, doar 18% au studii superioare, 3,6% au studii postliceale, 36% au studii liceale, 21% au urmat o şcoală profesională şi 17% au terminat doar gimnaziul”, a explicat Apăteanu.

Vulnerabilităţile sistemului românesc de învăţământ superior

Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) a oferit o interpretare a datelor privind utilitatea specializărilor din învăţământul universitar Românesc în comparaţie cu ofertele de pe piaţa muncii. Un studiu ARACIS arată că printre vulnerabilităţile sistemului românesc de învăţământ superior se află: Sistemele de consiliere şi orientare în carieră şi pentru piaţa muncii a studenţilor sunt încă foarte slab dezvoltate la nivel universitar; Percepţiile angajatorilor: Principalele aspecte pe care angajatorii le urmăresc la un absolvent sunt legate slab de pregătirea obţinută în timpul facultăţii; Calităţile pe care angajatorii le urmăresc la un absolvent proaspăt angajat sunt: abilitatea de a folosi computerul, moralitatea, punctualitatea şi capacitatea de a lucra în echipă; Angajatorii percep absolvenţii ca fiind mai bine pregătiţi teoretic decât practic; Percepţiile studenţilor: reuşita în viaţă nu este determinată de studiile universitare; Percepţiile cadrelor didactice: profesorii consideră că facultatea în care predau îi ajută pe studenţi să obţină abilităţile şi competenţele de care au nevoie la locul de muncă (90%); stagiile de practică din timpul facultăţii sunt de un real folos pentru pregătirea studenţilor (88%); cursurile abordează problemele practice cu care absolvenţii se pot confrunta la locul de muncă (68%) şi că după încheierea studiilor studenţilor le va fi uşor să îşi găsească un loc de muncă (67%).
Potrivit analizei, unul dintre obiectivele sistemului de învăţământ superior din România este adaptarea educaţiei superioare la cerinţele pieţei muncii. Un obiectiv ce reprezintă în acelaşi timp o vulnerabilitate, pentru că profilul de absolvent furnizat de universităţile din România diferă de cel cerut de angajatori.