Asculta acest articolOficial, campania electorală se termină sâmbătă dimineața, la ora 7.00. Au avut la dispoziție 30 de zile, plus o perioadă de pregătire. Se spune însă că un partid serios intră în campanie electorală a doua zi după alegeri. Fiind vorba despre un mandat de cinci ani înseamnă că în cazul alegerilor pentru Parlamentul European s-a intrat în campanie acum cinci ani.
Într-adevăr, un politician adevărat țintește întotdeauna următorul mandat.
Susținând că muncește pentru binele public, pentru cetățeni, în spatele acțiunilor fiecărui politician se află propriul lui interes.
Să nu dăm un exemplu din spațiul românesc. În timpul campaniei electorale am avut ocazia să-i vedem în campanie și pe câțiva politicieni străini. Unul dintre cei mai cunoscuți a fost Frans Timmermans. Primvicepreședinte al Comisiei Europene, candidat la președinția Comisiei Europene, deși făcea parte din familia socialiștilor, olandezul nu a ezitat să critice PSD. Chiar a intrat într-o polemică deloc comodă cu social-democrații români. Eurodeputatul ALDE Norica Nicolai a intervenit afirmând că partidul lui Timmermans se luptă în Olanda să treacă pragul electoral. Numai că Partidul Laburist a câștigat alegerile, cu 18%, clasându-se pe primul loc.
De remarcat că în Olanda cel mai mare partid a obținut doar 18%, fiind urmat de partidul primului ministru cu 15%. Naționaliștii sunt pe locul trei cu 11%, în timp ce un partid eurosceptic și radical a obținut doar 4%.
Acesta nu este un rezultat oficial, acestea fiind anunțate doar după încheierea tuturor alegerilor din toate statele UE.
În orice caz, exit-pollul infirmă sondajele. Și la prezența la vot, procentul fiind mai mare cu 4%, ridicându-se la 37%. În Marea Britanie, victoria partidului Brexit a reconfirmat dorința englezilor de a ieși din Uniunea Europeană, obținând un scor mare, de peste 35%. Și aceste prime rezultate demonstrează că alegerile pentru Parlamentul European sunt atipice. În România se consideră că rezultatele obținute de fiecare partid vor constitui punctul de pornire pentru alegerile prezidențiale. O nouă reașezare pe scena politică ar putea conduce la căderea guvernului, așa cum sugerează președintele Iohannis.
Este, desigur, o declarație politică și nimic mai mult. Instalarea unui guvern de dreapta nu ar face altceva decât să repete greșeala din anul 2016, când PSD-ului i s-a dat posibilitatea să-și facă o campanie din opoziție. PNL a plătit electoral susținerea guvernului Cioloș. Ce ar putea realiza un guvern pro-Iohannis în câteva luni? Dacă dorința lui Iohannis de a avea putere executivă efectivă este foarte mare este posibilă o cădere a guvernului PSD-ALDE, dar PNL se autocondamnă din nou.
Prin urmare, alegerile europene nu pot fi “un nou început”. Ele sunt ceea ce sunt< o competiție politică fără o foarte mare miză internă. În cazul lor jocurile politice depășesc granițele unor țări mărginașe, ca România și țările estice. Miza supremă este conducerea Europei. Fără Marea Britanie, competiția se va duce între Germania și Franța, fiecare susținută de țările dezvoltate, în funcție de interesul fiecăreia.
Până la urmă egalitatea de șanse, democrația, statul de drept etc. nu sunt decât ambalajul strălucitor care acoperă interese economice uriașe. Rolul României în acest angrenaj uriaș este minuscul. În mandatul care se încheie duminică eurodeputații români nu au reușit să facă foarte mult pentru România. Nu a reușit nici președintele Iohannis, datorită relației cu Germania, să introducă România în Spațiul Schengen. Prin urmare, rezultatele alegerilor din 26 mai, la fel ca rezultatele la referendum, vor fi determinate de modul în care partidele s-au manifestat în plan intern. Sunt ca un sondaj hiperexact pentru viitoarele alegeri.
