00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Tiberiu Markos, Alexandru Horvat, Adelin Ghiarfaş . Titlul emisiunii: Iohannis cere vot anticipat şi prin corespondenţă. (reluare) 01.45 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Daniela Ciută. Titlul emisiuni: Daniela Ciută – raport la 1720 de zile. 03.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Constantin Lohan. Titlul emisiunii: Producţia de confecţii între realitate şi necesitate. 04.00 Concert simfonic la Filarmonica „Dinu Lipatti” 05.30 Cultură, Comemorare de ziua eroilor la Gerăuşa. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct, cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Avram. Titlul emisiuni: Expoziţia de cai şi competiţia de atelaje se impune ca o tradiţie.(reluare) 09.00 La Psiholog 09.30 Religie cu Mihaela Ghiţă, invitat: Florin Fodoruţ. Titlul emisiuni: Cum îl putem cunoaşte pe Dumnezeu? 10.30 Viaţa la Ţară, cu Ioan Aniţaş 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Tiberiu Markos, Alexandru Horvat, Adelin Ghiarfaş . Titlul emisiunii: Iohannis cere vot anticipat şi prin corespondenţă. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Prieteni necuvântători cu Alina Blejan, invitat: Zoltan Szabo, dresor de câini. 14.10 Teleshopping 14.30 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu, invitat: Petrică Mureşan. 15.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Constantin Lohan. Titlul emisiunii: Producţia de confecţii între realitate şi necesitate. 16.30 Iată omul, cu Gabriel Ghişan 17.30 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu, invitat: Petrică Mureşan. 18.30 Audienţe în direct, cu Eva Laczko (direct) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar (direct) 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct, cu Eva Laczko (reluare) 23.00 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Daniela Ciută. Titlul emisiuni: Daniela Ciută – raport la 1720 de zile. 20.06.2019

Eugen Simion: De 3 decenii românitatea trăieşte o mare criză morală şi identitară

Scris de Vasile Andreica, 14 ianuarie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Academicianul Eugen Simion afirmă că de trei decenii românitatea trăieşte o mare criză morală şi identitară şi atrage atenţia că spiritul românesc e pus în discuţie într-un fel de pedagogie demoralizantă.

„Noi trecem printr-o mare criză. Şi de trei decenii românitatea trăieşte o mare criză. Politicienii noştri spun că e o criză economică. Şi au dreptate. Probabil. Dar eu spun că mai mare este criza morală. Şi mai mare – acum se accentuează – este o criză identitară. Românii nu mai vor să fie români. (…) E pus în discuţie de universitari, de oameni onorabili spiritul românesc. Adică ‘Ce e asta, domne? Spiritul românesc?’. E înjurat Călinescu, este iar o ofensivă împotriva lui Călinescu pentru ultimul lui capitol ‘Specificul naţional’. Adică toată lumea este indignată: ‘Cum domne, nu mai suntem noi europeni?’. Vă rog să fiţi atenţi la acest fenomen, acest fenomen de criză identitară care e foarte grav. Şi câtă vreme a fost ţărănimea română şi a fost boierimea română, nu era primejdia, pentru că de-acolo pornea totdeauna o susţinere”, a spus Simion, la o întâlnire cu studenţi şi cadre didactice, desfăşurată în Sala de consiliu a Facultăţii de Litere.

El a susţinut că trebuie să fim „români cu faţa spre universalitate” şi a criticat faptul că „naţionalismul este identificat cu xenofobia”.

„Astăzi suntem puţin risipiţi. Păi cum? Dacă nu respectăm principiile lui Maiorescu! ‘Noi trebuie să fim români cu faţa spre universalitate’. O propoziţie pe care o amintesc mereu şi care este esenţială – Să fim români cu faţa spre universalitate. Da. Asta e. Ori, cealaltă atitudine… Uitaţi-vă la media românească, la ce se spune despre români. Ce vrei, domne? Români…Vai de capul lor. Nu sunt buni de nimic’. Face un fel de pedagogie negativă, care e demoralizantă pentru acest popor. De aceea, mi se pare că trebuie să fim foarte atenţi. Pentru că, altfel, ne paşte – dacă nu suntem chiar atinşi – de un alt fel de sovietism. Sunt în fond cam aceleaşi teze altfel coafate. (…) Nu vorbeam despre naţionalism. (…) Tot secolul al XIX-lea a trăit sub umbrela acestui concept. Aşa s-a creat România Modernă. (…) Acum, termenul este identificat cu xenofobia”, a mai spus Eugen Simion.

Despre personalitatea profesorului, criticului literar şi academicianului Eugen Simion, recentul câştigător al medaliei de aur pentru filologie „Alfred Nobel” pentru anul 2018, acordată de Societatea Internaţională de Filologie, au vorbit profesorii Marian Preda, preşedintele Senatului Universităţii Bucureşti, Mircea Martin, Rodica Zafiu, Paul Cernat, cercetătorul Nicolae Mecu, moderatorul întâlnirii fiind decanul Facultăţii de Litere, Emil Ionescu.

Criticul şi istoricul literar Eugen Simion este al 20-lea laureat al prestigiosului premiu. Ceremonia de decernare va avea loc la Palatul Parlamentului European de la Strasbourg şi va fi urmată, conform regulamentului, de organizarea unei alte ceremonii în ţara de origine a laureatului.

De aproape un secol, Societatea Internaţională de Filologie acordă, o dată la cinci ani, Medalia de aur pentru filologie ”Alfred Nobel”, instituită ca echivalent al Premiului Nobel pentru Literatură, în semn de înaltă recunoaştere a valorii de excepţie a lucrărilor în domeniul gramaticii sau criticii şi istoriei literare.

Ideea creării unui premiu special pentru critici sau cercetători în analiza gramaticii sau literaturii s-a născut odată cu acordarea, în 1927, a Premiului Nobel pentru Literatură filosofului francez Henri Bergson, care nu era nici poet, nici romancier. Astfel, s-a decis ca la fiecare cinci ani Societatea Internaţională de Filologie să acorde, după modelul Medaliei Fields pentru Matematică, o medalie de aur a filologiei în memoria lui Alfred Nobel.

Societatea Internaţională de Filologie selectează şi propune cinci candidaţi, laureatul fiind decis în urma votului a peste 200 de universităţi din întreaga lume, membre ale acestei societăţi. De-a lungul timpului, între laureaţii Medaliei de Aur pentru Filologie ”Alfred Nobel” s-au numărat nume prestigioase precum: prinţul Nikolai Trubeţkoi (1936), lingvistul danez Louis Trolle Hjelmslev (1956), lingvistul Roman Jakobson (1981), semioticianul Yuri Lotman (1991), teoreticianul literar Umberto Eco (2001), sinologul Goran Malmqvist (2011).

Începând cu anul 2017, Medalia de aur se acordă în fiecare an, cel mai recent laureat fiind profesorul Noam Chomsky.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.