Image 1
Image 2

Este democrația în pericol?

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

    În ciuda avertismentelor din partea principalelor ambasade străine de la București, Guvernul Ponta a adoptat ordonanța prin care aleșilor locali li se permite să-și aleagă culoarea politică. Au la dispoziție 45 de zile. De la mijlocul lunii octombrie vor fi legați din nou de glie. PSD își pune mari speranțe în această acțiune politică. Perioada de gândire coincide cu pregătirile pentru marea campanie prezidențială. Primii primari care se vor înscrie în PSD vor fi premiați cu câte o mașină. PNL, PDL și PMP au anunțat că nu primesc în rândurile lor niciun transfug. UDMR avertizează că nu va vota în parlament ordonanța.  Este un mod eficient de a-și face campanie. Lipsite de o strategie coerentă, în penurie de teme pentru o largă dezbatere publică, partidele din opoziție au de acum înainte un subiect generos. Vor pierde cu siguranță un număr însemnat de primari, consilieri și președinți de consilii județene, dar li se oferă șansa de a scoate oamenii în stradă pentru o idee. Din acest moment ACL și PMP își pot  revendica  dreptul de a-și spune opoziția democrată.
În numele apărării democrației s-au purtat războaie îndelungate. Condiția este să ai armatele pe care să le arunci în luptă. În anii ’90 au opoziția democrată a scos în stradă sute de mii de oameni. Peste ani, în 2012, împotriva ideii de tiranie întruchipată de regimul Băsescu au ieșit în stradă zeci de mii de oameni. Sub presiunea străzii și-a dat demisia Guvernul Boc. În aceeași perioadă, pentru apărarea naturii, deci tot pentru o idee, au ieșit în stradă mii de oameni.
Vor reuși liderii ACL să sensibilizeze masele populare? Câți oameni pot scoate în stradă PNL și PDL? Vor accepta să demonstreze alături de PMP? Totodată, în fața mulțimii trebuie să iasă un lider care să le vorbească, să-i entuziasmeze pe cei care cred că democrația este în pericol. Talentul de orator al unui politician ca Antonescu ar ieși, cu siguranță, în evidență, dar cel care trebuie spă vorbească este Klaus Iohannis. Candidatul opoziției încă nu a fost văzut cu megafonul în mână. Este un politician de salon. Nu este un politruc, așa cum greșit s-a autocaracterizat zilele trecute.
Un politician care a crescut de la o zi la alta este Cătălin Predoiu. Deși lipsit de carismă, în timp și-a creat un stil oratoric remarcabil. Probabil că va ieși în piață, alături de un Ludovic Orban, dar lumea este curioasă să-l audă pe Klaus Iohannis. El trebuie să demonstreze că este în stare să lupte cu cei care în opinia opoziției sunt o amenințare pentru democrație. Dar este democrația în pericol?
Ce face în acest timp contracandidatul său? Victor Ponta prezintă realizările guvernului său. Împarte microbuze școlare pentru mii de elevi, inaugurează obiective economice, bate județ după județ. PSD nu se dezminte ca partid social democrat, inițiind proiecte de protecție socială. Amnistia fiscală pentru pensionari este o acțiune de o largă popularitate. Amânarea majorării taxelor pentru imobile până în 2016 se înscrie, de asemenea, în preocupările unui partid de stânga. Este în pregătire cireașa de pe tort, scăderea CAS cu 5 procente. Victor Ponta duce o campanie luminoasă, pozitivă, plină de optimism. Are grijă să nu pară arogant, demonstrând că a învățat ceva din greșelile precedenților candidați perdanți. Nu vrea să meargă pe urmele lui Adrian Năstase și Mircea Geoană. Va reuși să dea alt chip candidatului de stânga? Vom vedea. Oricum, în aceste zile se creionează direcțiile pe care vor merge prezidențiabilii.

Mesaje optimiste

Dacă am avea în fiecare lună câte o sărbătoare precum 24 Ianuarie foarte probabil am avea un altfel de discurs politic.

Momentul poștașilor

Pe vremuri, prin rigoare, disciplină, prin prestanță, prin însemne, Poșta Română, alături de CFR, erau considerate a doua armată a țării.

Sigla Informatia Zilei

Partidele, ca fostele imperii

Asculta acest articol Conducătorii marilor imperii ştiau că trebuie să atace, altfel vor fi atacaţi. Rusia, Turcia, Austria: moştenitoarele fostelor