Episcopul Iustin a sfinţit locul unei noi biserici la Certeze

Sfintire Certeze

Duminică, 17 iulie 2022, a V-a după Rusalii, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, s-a aflat în mijlocul credincioşilor din Parohia Certeze din Ţara Oaşului, paroh Pr. Dorin Rareş Tămaş, unde a patronat mai multe evenimente religioase: târnosirea bisericii vechi, săvârşirea Sfintei Liturghii Arhiereşti, binecuvântarea locului unde va fi ridicată o nouă biserică şi binecuvântarea a două cruci din marmură neagră ridicate recent în zona unde va fi noua biserică.

Slujba de târnosire

Puţină lume ştie că biserica din localitatea Certeze din Ţara Oaşului are o vechime respectabilă, fiind ridicată în urmă cu 200 de ani de credincioşii din localitate, din piatră, pe un plan de 27 m lungime şi 11 m lăţime, cu o absidă semicirculară. Ea a fost refăcută de-a lungul anilor de mai multe ori de credincioşi, este robustă şi rezistentă, ca urmare a unei întreţineri responsabile. Ca urmare a lucrărilor efectuate la exterior şi a reorganizării Sfântului Altar, după noile reguli din Episcopie, biserica a necesitat retârnosită, deoarece s-a umblat la Sfânta Masă.
Biserica a fost târnosită pentru prima dată în 10 iulie 1977 de Preasfinţitul Părinte Dr. Vasile Coman al Oradiei, la împlinirea a 160 de ani de la zidirea ei. În 1993 a fost pictată în tehnica frescă de pictorul Dorin Pleşa-Popescu, cu soţia Alexandrina, din Deva, şi s-a resfinţit de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Justinian Chira, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului. În anul 2017 a început reorganizarea Sfântului Altar de către preotul Conf. Univ. Dr. Adrian Gh. Paul, iar în anul 2022, cu binecuvântarea, îndrumarea şi purtarea de grijă a Preasfinţitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, biserica cu hramul istoric „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (8 noiembrie), şi celelalte două hramuri „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă” (23 aprilie) şi „Sfinţii Martiri Brâncoveni” (16 august), primite la solicitarea şi rugămintea Consiliului Parohial şi a preotului paroh Dorin Rareş Tămaş, în anul 2021, biserica monument istoric, cu o vechime de 205 ani, intră într-un amplu proces de restaurare, consolidare şi înfrumuseţare, în interior şi exterior. Fondurile financiare pentru alte lucrări, respectiv pentru împodobirea bisericii cu alte odoare sfinte, au provenit de la credincioşii Parohiei Certeze, de la diferiţi binefăcători creştini din ţară şi străinătate, precum şi din partea Primăriei şi a Consiliului Local al comunei Certeze.
Slujba de târnosire a fost făcută după toate regulile Bisericii Ortodoxe Române, prin rugăciunile rânduite care se rostesc, prin punerea Sfintelor Moaşte de Sfinţi Mucenici în piciorul Sfintei Mese, a celor patru Sfinţi Evanghelişti în cele patru colţuri ale Pristolului, prin ungerea cu Sfântul şi Marele Mir a Sfintei Mese, a exteriorului şi interiorului bisericii, a Sfântului Altar, Proscomidiarului şi Catapetesmei.

Sfânta Liturghie Arhierească
Un sobor alcătuit din 17 preoţi şi patru diaconi a slujit la Sfânta Liturghie Arhierească oficiată de Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin în Certeze: Arhim. Dr. Casian Filip – consilier eparhial social-filantropic şi misionar, mare eclesiarh al Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” Baia Mare, Pr. Drd. Marcel Ioan Malanca – protopopul Oaşului, Pr. Conf. Univ. Dr. Adrian Gh. Paul – de la Domeniul Teologic „Justinian Arhiepiscopul” al Centrului Universitar Nord din Baia Mare, fost paroh, Pr. Dorin Rareş Tămaş – paroh, Pr. Adrian Bucşa – secretar protopopesc, Pr. Nicolae Robaş – Schitul Luna Şes, Pr. Petru Tătar – pensionar, Bogdan Comiati – Arduzel, Pr. Ionuţ Lupşe – Finteuşu Mare, Pr. Claudiu Băban – Sfântul Mina Baia Mare, Pr. Dr. Dan Sidău – Catedrala Sighetu Marmaţiei, directorul Centrului Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul”, Pr. Iuliu Filip – Duruşa, Pr. Gavril Botiş – Moişeni, Pr. Dacian Chira – Spitalul Negreşti Oaş, Pr. Andrei Han – Asuaju de Jos, Pr. Adrian Roman – din Oradea, fiu al satului, Pr. Ioan Ciocan – din Făgăraş, fiu al satului, Pr. Gheorghe Pop – Cămârzana, Arhid. Teodosie Bud –consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeş – inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Arhid. Lucian Burnar –secretar eparhial, Arhid. Dr. Nifon Motogna, administratorul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” Baia Mare.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu, cântecele de la Chinonic fiind interpretate de corul bisericii.
Între oficialităţile prezente la slujba de târsnoire şi Sfânta Liturghie s-au aflat deputatul Adrian Cozma, membru în Adunarea Eparhială şi Adunarea Naţională Bisericească, prefectul Radu Roca al judeţului Satu Mare, primarul Petru Ciocan al comunei Certeze, Gheorghe Ciocan, fost prefect şi deputat, fost membru în Adunarea Eparhială, subprefectul Romeo Liviu Pop, Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Cristian Beşeni, Gheorghe Cârciu, secretar de stat la Departamentul guvernamental Românii de Pretudindeni, Mircea Govor – preşedinte PSD Satu Mare.

Cuvântul de învăţătură
La momentul pricesnei, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a rostit un cuprinzător cuvânt duhovnicesc, pornind de la Evanghelia duminicii, a vindecării celor doi demonizaţi din ţinutul Gadarei.
„Cei doi oameni posedaţi de demoni, din Evanghelia de astăzi, nu erau în grija nimănui. Nimeni nu se ocupa de ei, nu îi era nimănui milă de ei, numai lui Dumnezeu, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Hristos îi ştia din nord, din Nazaret, de aceea a venit direct la ei prin furtună. Cunoştea suferinţa lor îndelungată. Acei oameni şi-au pierdut umanitatea căzând în cele materiale, devenind prea materialişti, prea lipiţi de cele materiale. Pe de o parte. Pe de altă parte, Mântuitorul ştia şi ce o să urmeze, că oamenii o să-şi arate în continuare starea lor căzută, pentru că, deşi oamul acela s-a vindecat, l-a redat familiei, comunităţii, societăţii, probabil că oamenii aceia aveau familie, aveau copii, poate aveau nepoţi, poate aveau rudenii, oricum, nu erau veniţi din altă parte, erau de-ai locului, nu i-a impresionat pe gadareni lucrul acesta, nu i-a înfricoşat nimic din întâmplarea care a făcut ca 2.000 de porci să se prăvălească în mare. Pagubă mare. Aceasta arată ce forţă are diavolul. Ce putere are. Şi cât este de puternic omul. Pe cei doi oameni n-au putut să-i ucidă. Două fiinţe umane. Două persoane. Dar pe 2.000 de porci i-au distrus îndată. Aici se vede importanţa omului, valoarea şi puterea lui. Dumnezeu n-a pus în cumpănă două persoane cu două mii de porci. Hristos a arătat că acolo este valoarea, acolo este Dumnezeu. Asta vrea Dumnezeu. Materia o arde focul sau o ia apa. Sau a luat persoanele bogate şi nu mai sunt. Şi bogăţia cui rămâne? Noi ştim. Avem atâtea tragedii în viaţă. Adunăm şi, la un moment dat, pierdem copiii. Adunăm pentru copii şi pierdem un copil drag. Poate-i singurul. Şi nu mai avem cui să lăsăm ce-am agonisit. Şi aici este discernământul şi înţelepciunea creştină: ca să punem graniţă până unde ne consacrăm bunurilor materiale şi chivernisirii lor. Până unde şi de unde spunem: pe aici nu se trece. De aici e Dumnezeu, suflete al meu. De aici e Dumnezeu. De aici trăiesc pentru Dumnezeu. Ajunge! Dacă avem înţelepciune, trebuie să facem acest lucru. Nimic nu este interzis, totul este permis, dar trebuie să ştim măsurile toate. Omul – măsura tuturor lucrurilor, a zis filozoful. Şi mai reţinem din rugămintea demonilor: nu ne trimite în iad, i-au spus Mântuitorului. Păi, să ne înfricoşăm, pentru că nici demonii n-au vrut să meargă în iad. E atât de cumplit iadul, locul acela de chin, unde va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor, încât nici diavolii nu vor să stea acolo. Este loc de chin veşnic.”
Gadara poate fi identificată şi astăzi la cei care au căzut în capcana celui rău, a mai precizat Preasfinţiutul Părinte Episcop Iustin în timpul predicii.

Distincţii
Pentru efortul depus în mai mulţi şi realizările de până acum, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a dăruit părintelui Dorin Rareş Tămaş, care are toate distincţiile preoţeşti, Ordinul „Justinian Arhiepiscopul”. Aceeaşi distincţie a fost oferită primarului Petru Ciocan al comunei Certeze.
Consiliul Parohial a fost distins cu medalia „Preot Nicolae Gherman”.
Diplomele Anului Omagial au fost înmânate, Comitetului de Femei, Corului bisericii, Consiliului Local şi mai multor persoane binefăcătoare: Gheorghe şi Floare Ciocan, Petru şi Irina Sas, Petre şi Mărioara Ciocan, Petre şi Ana Ciocan, Grigore şi Maria Dorle, Vasile şi Lucica Batin, Vasile şi Ana Dorle, Mircea Ciocan împreună cu fraţii şi nepoţii, Vasile şi Ana Drăguş, Gheorghe şi Maria Oros şi Dumitru şi Păuniţa Moiş.

Binecuvântarea locului pentru o nouă biserică
După Sfânta Liturghie, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, soborul şi toţi credincioşii s-au rugat, după rânduială, pentru sfinţirea locului pentru noua biserică şi punerea pietrei de temelie. Noua biserica va avea 19 m lăţime, 40 m lungime şi 40 m înălţime. Hramurile bisericii vor fi Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Sfânta Muceniţă Marina şi Sfântul Nectarie de la Eghina, făcătorul de minuni.

Sfinţirea a două Sfinte Cruci
Pe locul unde va fi amplasată noua biserică parohială s-au realizat două troiţe din marmură neagră cu chipul Domnului Hristos, din mozaic aurit, prin bunăvoinţa domnului Mircea Ciocan (a Bumbului) din SUA, împreună cu fraţii şi nepoţii săi din Certeze.

Andrei Fărcaş,
redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre

Abonează-te acum Online!
  1. Dac Bulibas a spus: 24 iulie 2022, ora 11:53

    Trebe sfintita si I.Z. sa nu se usuce. Mare seceta este !….

  2. Dac Bulibas a spus: 22 iulie 2022, ora 16:21

    Am mai trimis ieri un comentariu la acest articol pe care dupa cum vad cenzuratorul admirator l-a baut !. Mare seceta,…, mare….

  3. Dac Bulibas a spus: 21 iulie 2022, ora 19:10

    VERDICTE doar bunul Dumnezeu -Tatal Ceresc care te-a creat poate da NU si @Muritorii…. ! ( Toti cei care s-au adunat in jurul lui Issus au fost lipsiti de pacate ???, erau curati ca lacrima ?, nu au pacatuit niciodata ?… )Sufletele pacatoase merg in Casa Domnului ( Biserici) sa se roage pt. iertare.

  4. y a spus: 21 iulie 2022, ora 17:37

    Eu am impresia că cineva jmeker a copiat nick-ul lui @Dac Bulibaş.
    Pentru că altfel nu pot înţelege cum să vorbească tocmai Dumnealui împotriva a ceea ce face exact #orbanviktor cel adevărat. Că el e tocmai cel care cumpără apă de la noi ca să-şi irige pusta de la el! Şi uite aşa jumatea aia de ţară faţă de noi produce mai mult decât noi cei #pevecistăpân peste pământurile mănoase ale Grădinii Maicii Domnuluii! Unde curge lapte şi miere şi gardul e din Cârnaţi! Bineînţeles de Pleşcoi!
    Dar faceţi în continuare tot aşa şi fiţi proşti şi fraieri că ţara aşa vă vrea! Să nu cumva să gândiţi logic şi în interesul vostru propriu!? Că bostanul ăla de pe gât nu e pentru gândit ci pentru a băga meniuri mec şi keefsi fără număr, fără număr!?

  5. MURITOR a spus: 21 iulie 2022, ora 10:14

    S-au adunat toti interlopii din judet la un loc,doar lautarii mai lipsesc!Rusine sa va fie pt fariseismul de care dati dovada!Oare de ce oamenii in numar mare din comuna se pocaiesc,pt ca sunt atrasi de biserica si de interlopi?

  6. Dac Bulibas a spus: 21 iulie 2022, ora 10:12

    Degeaba faceti sisteme de irigatii daca bunul Dumnezeu NU da apa ce sa bagati in ele !!!. Tot biserica e cea mai importanta care este si ultima speranta….Cine ignora biserica , ignora pe Dumnezeu !… Guvernantii vostri risipesc mult mai multi bani ai contribuabililor pe alte prostii si ambitii personale !!!. Biserica nu face rau nimanui si nu indeamna la pacate !. Bisericile sunt Institutii ale sufletelor care calauzesc sufletele de la viata terestra la cea eterna ceea ce din pacate cei ca @y -( Te Hitetlen Tamás !!!…,/” Toma necredinciosul ” ) nu au cum sa inteleaga…..( din lipsa de intelegere, bunatate, cultura si credinta )

  7. y a spus: 20 iulie 2022, ora 21:35

    @Dac Bulibaş, És a lényeg ….. „reggel, délben, este”.
    Aşa consider şi eu. Este bătaie de joc la adresa contribuabililor care cu greu adună acei bani ca să-şi plătească taxele şi nu mici către stat! Şi pentru ce? Spitale pe când? Avem infinit mai multe biserici în ţară decât spitale! Sau se consideră sus că oricum degeaba facem spitale? Măcar biserici să avem unde să ne rugăm pentru ploaie în anul Domnului 2022???? Nu vedeţi cât de absurdă e situaţia? Ne rugăm după ploaie în loc să facem sistem de irigaţii???? De ce trebuie susţinută construirea bisericilor de către statul român? Biserica ortodoxă nu are bani? Mă îndoiesc.

  8. Dac Bulibas a spus: 20 iulie 2022, ora 17:51

    Bisericile sunt cele mai importante deoarece inca prea multi draci traiesc pe acest taram tiganesc, romanica esuata. „Doamne miluieşte, popa prinde peşte!”. …

  9. Viorel a spus: 20 iulie 2022, ora 13:10

    Inca o biserica? Mai construiti si scoli si spitale!

Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.

Tastează numerele care apar! Exemplu: 7 5 unu şapte = 7517