Asculta acest articolÎn România până și sloganele clasice sunt date peste cap. Un sondaj, ale cărui metode de lucru nu le punem în discuție, a luat recent măsura tuturor partidelor pentru a vedea ce drum își croiesc către alegerile de anul viitor. Ceea ce pe unii poate că îi surprinde este faptul că PSD și PNL, ca două văcuțe prinse în același jug trag relativ egal. Adică își împart frățește procentaje.
PNL ar avea 35%, urmat la un procent de PSD. Un scor 35 la 34 este mai mult decât egal în politică. O simplă renumărare la câteva secții și rezultatul se poate schimba. Ar putea trece PSD în fața PNL.
Pe cât de egale par acum în fața alegătorilor, pe atât de mult contează și un punctuleț. La alegerile din 2008, PDL a obținut cu un mandat mai mult decât PSD și președintele de atunci nu a mai stat pe gânduri și l-a desemnat pe Emil Boc cu formarea guvernului. Și pentru că scorul a fost atât de strâns, cam tot pe la 33-34%, sau și mai strâns, președintele a invitat și PSD să facă parte din guvern. Am avut atunci o mare coaliție de dreapta-stânga. După model german. S-a destrămat după model balcanic înainte de sorocul de nouă luni.
Să presupunem că la viitoarele alegeri cele două partide ar obține scorurile respective. Președintele Iohannis ar proceda ca fel ca Traian Băsescu? Adică ar invita ambele partide la guvernare? Situația este diferită. În același sondaj, la o întrebare pusă cu dichis, cetățenii răspund că ar fi gata să voteze un partid prezidențial, dacă acesta s-ar înființa. Ar vota un partid condus de Dacian Cioloș, receptat ca om al președintelui, nu mai puțin decât 35%. Cu alte cuvinte, dacă apare un partid nou, girat de președinte, cele două partide pierd un număr de procente care s-ar duce spre noul partid. Presupunem că majoritatea ar migra de la PNL. Prin urmare, un partid prezidențial ar lovi năpraznic în PNL. Celălalt partid mare ar rămâne aproape integru. Deocamdată acestea sunt simple speculații. Dar o anumită așteptare în acest sens există.
Coborând spre partidele mai mici, surpriza o constituie PMP. Partidul pentru care se zbate Traian Băsescu ar obține 7,5 procente. Cu un punct și jumătate peste ALDE. Călin Popescu Tăriceanu nu prea are spor. De la înființare, apoi după fuziunea cu PC, nu reușește să sară spre 10 procente. S-a înțepenit la 5-6%. Uneori mai cade și sub pragul electoral, depinde de eșantion și de cine comandă sondajul.
O surpriză oferă PRM. Mai există acest partid după moartea lui Vadim Tudor? Poate tocmai sub imperiul emoției după dispariția liderului, de la 1-2%, PRM sare direct în cârca pragului electoral. După cum sunt vremurile, partidele radicale prin aripi. În Franța egalității, fraternității și libertății partidul de extremă dreaptă condus de fiica lui Le Pen, a câștigat primul tur al alegerilor regionale. Este ca și cum la noi ar câștiga PRM alegerile locale, condus de fiica lui Vadim Tudor. Celălalt partid care privește spre pragul electoral, având doar 4% este UDMR, dar cu mențiunea că întotdeuna trece pragul electoral. UNPR și-a reocupat locul în rândul partidelor în marja de eroare. Partidul fostului vicepremier Oprea are doar 2,5%. Prin urmare, pentru a intra în Parlament are nevoie de o alianță. Probabil îl va lua sub aripa lui PSD. Cu câteva voturi în plus venite de la UNPR, PSD ar putea trece pe primul loc, depășind PNL.
Acest sondaj, introducând în ecuația alegerilor necunoscuta Cioloș, deschide calea speculațiilor. Dar în același timp este și un semnal de alarmă tras la adresa partidelor existente. Oamenii nu sunt mulțumiți și așteaptă ceva nou. Le va satisface dorința președintele Iohannis aventurându-se în înființarea unui partid prezidențial?
