Asculta acest articolIndiferent de datele din sondajele care abundă înaintea demarării campaniei electorale oficiale este clar că se conturează două blocuri politice sensibil egale. Dacă într-un sondaj PSD are 38%, iar PNL 30%, vin să egalizeze șansele fiecărui partid aliații. La procentele PNL se adaugă cele 9 procente ale USR. Cum PSD se poate baza pe încă 5% de la ALDE și spre blocul PNL vin cele 5 procente de la UDMR. Rezultă de aici o egalitate care, în fapt, intensifică bătălia electorală.
Alte sondaje, cum este cel dat publicității de USR, lucrurile se prezintă altfel. Astfel PSD ar obține 45%, iar ALDE 7%, în timp ce PNL este credidat cu 25%, iar USR cu 10%. Ce a vrut să demonstreze Nicușor Dan, cel care a plătit acest sondaj? Un singur lucru, anume că partidul său a atins 10 procente. În rest, pentru un partid nou nu pare să mai conteze ceva.
Realitatea ar putea fi alta. Este foarte probabil ca strategii din jurul USR, dacă există, să-și dorească transmiterea unui mesaj simplu. Umflând procentul PSD trag un semnal de alarmă asupra pericolului pe care-l reprezintă “partidul penalilor”. În același timp, subțiind atât de mult rezultatele PNL, tânărul partid vrea să-și atragă o parte din electoratul PNL. Este o acțiune politicianistă la care mulți nu se așteaptă din partea unui partid nou, format cu deosebire din tineri. Dar orice partid, indiferent de pretențiile sale, ajunge până la urmă să pășească pe drumuri bătătorite.
Sondajele care dau o diferență uriașă între cele două blocuri sunt mai greu credibile. Electoratul, cu excepția alegerilor parlamentare din 2012, păstrează un anumit echilibru politic. Tendința de simetrie între stânga și dreapta, tulburată de apariția USL, se reface încet, dar sigur. Echilibrul politic a fost zdruncinat și în 2014 la alegerile prezidențiale în sens invers. Dreapta, considerând că USL a fost perceput ca o alianță preponderent de stânga, și-a luat revanșa cu Klaus Iohannis.
Imediat după alegerea sa, președintele a atins o cotă de încredere uriașă, de aproape 70%. În doi ani a revenit la normalitate. Cota sa de încredere este în consens cu electoratul de dreapta, de circa 40-45%. La fel se întâmplă și în cazul liderilor partidelor de stânga. Liviu Dragnea, Victor Ponta au o cotă de încredere de circa 40%. :i aici există o aliniere la cota PSD, eventual cu un mic adaus de la ALDE. Același calcul este valabil și în cazul sondajului Sociopol în care PSd are 40%, PNL 31, iar o serie de partide, PMP. ALDE, USR, UDMR, au fiecare câte 6%.
Sondajele sunt o fotografie a unui moment. Distanța până la alegeri, prestația în timpul campaniei electorale, modifică percepția alegătorilor asupra tuturor partidelor. Luând de bune rezultatele sondajelor care arată o relativă egalitate între cele două blocuri, ce ar trebui să facă fiecare partid ca să crească în mod spectaculos? Promisiuni s-au făcut cu carul. Ceva nou în materie de programe de guvernare este greu de găsit. Singura zonă din care pot apărea suprize este a justiției. Mai degrabă sunt așteptate surprize dinspre DNA. Însă ori pe cine ar lua, populația pare imună. PNL nu pare să fie pierdut nici un procent din cauză că Vasile Blaga este protagonistul unui dosar penal într-un caz de corupție. Poate că populația așteaptă o campanie pozitivă, când colo i se oferă numai exemple negative. Indiferent de direcția spre care se va îndrepta campania electorală, la alegerile din 11 decembrie sunt previzibile rezultate relativ egale între cele două blocuri politice.
