Program ITV: 00.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitat Paula Fogas, titlul emisiunii: Oportunităţi de dezvoltare a comunităţilor sătmărene prin intermediul fondurilor europene (reluare) 01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Eleonora Cîmpan, Mihaela Ghiţă, Stelian Pop, titlul emisiunii: Medicii nur vor pomana guvernului Tudose (reluare) 02.23 In slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu, titlul emisiunii: Dorel Coicaraport la 2.920 de zile 03.30 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 04.36 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, titlul emisiunii: Crescătorii de vaci nu-şi pot valorifica producţia 05.36 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitat Marcel Forţiu, titlul emisiunii: Plantări în proprietatea statului în luna pădurii 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Prinzinger Zsoka 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Willy 08.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitat Paula Fogas, titlul emisiunii: Oportunităţi de dezvoltare a comunităţilor sătmărene prin intermediul fondurilor europene (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Prinzinger Zsoka 09.36 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita, invitat Csaba Csintalan, titlul emisiunii: Abandonul şcolar, proporţii, cauze, soluţii 10.30 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, titlul emisiunii: Caprele spaniole la concurenţă cu cele autohtone 11.25 Teleshopping 11.38 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Eleonora Cîmpan, Mihaela Ghiţă, Stelian Pop, titlul emisiunii: Medicii nur vor pomana guvernului Tudose (reluare)13.00 Ştiri 13.37 Cultură, cu Ioan Aniţaş, invitaţi Gheorghe Cormoş, Constantin Triţă, Andrada Silvana Tcacenco, titlul emisiunii: Interferenţe poetice 14.28 Teleshopping 14.43 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat Alin Toma, titlul emisiunii: Suferinţa, întâlnirea cu Dumnezeu la cel mai înalt nivel 15.39 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 16.37 Iată omul, cu Gabriel Ghişan, invitat Laura Diana Bota 17.40 Panoramic sportive, cu Ionuţ Blăjean, invitaţi Bogdan Faur, Marius Botan, titlul emisiunii: Unirea Tăşnad ia startul în Liga 3 18.30 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă 22.30 La psiholog, cu Ioana Vladimirescu, invitat Călin Secan, titlul emisiunii: Stima de sine sau ce părere avem despre noi 23.30 Ştiri

Două congrese într-o singură zi

Scris de Dumitru Păcuraru, 15 mai 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

    Două partide care în acest moment contează foarte puţin în aritmetica politică şi-au organizat congresele nu doar în aceeaşi zi, dar în două oraşe din Ardeal. USR a decis să-şi ţină congresul la Cluj, iar UDMR la Zalău. Sunt cele două locaţii simboluri? Pentru USR Clujul nu reprezintă un pol de putere, partidul acesta tânăr şi fără o direcţie clară, nu este legat foarte mult de Cluj. Nicuşor Dan a “salvat” Bucureştiul cu un scor foarte mare la alegerile locale.

        La Cluj eventual el mizează pe studenţii foarte mulţi din acest oraş. Poate că USR a ales un oraş din Transilvania în care să-şi ţină congresul ca să dea un semnal că partidul nu se cramponează de Capitală. Oricum, în ciuda faptului că au fost mai mulţi candidaţi, Nicuşor Dan şi-a reînnoit mandatul, ceea ce poate însemna şi că partidul acesta are un nucleu de putere care nu se lasă dizolvat nici măcar cu ocazia unor alegeri democratice. Cineva veghează asupra structurii de conducere.

    Al doilea partid care şi-a organizat congresul într-un oraş din Ardeal este UDMR. Kelemen Hunor a ales Zalăul, un oraş destul de mic, capitala unui judeţ care nu s-a făcut remarcat ca un fief al UDMR. Dar UDMR îşi face întâlnirile prin rotaţie, ca să dea un semnal că toate organizaţiile din Ardeal sunt importante. Prin urmare nu contează locul, ci mesajele.

    În primul rând merită remarcate mesajele pe care le-a primit din partea unor partide politice. Preşedintele PSD Liviu Dragnea a participat în persoană, ceea ce arată că UDMR reprezintă un pol de interes pentru social democraţi.

Prin protocolul de colaborare la nivel parlamentar, UDMR reprezintă o centură de siguranţă pentru majoritatea PSD-ALDE. Legăturile, cel puţin la suprafaţă, nu sunt atât de vizibile. În acelaşi timp, UDMR nu se arată foarte apropiat nici de PNL şi USR, partide apropiate preşedintelui Iohannis. Cu toate că a trimis un mesaj încurajator, nici preşedintele Iohannis nu are o relaţie foarte vizibil apropiată de UDMR.

    Ca niciodată, UDMR se află într-un con de umbră. Sunt prea multe partide mici care îi fac o anumită concurenţă la încropirea unor majorităţi parlamentare. Prin urmare nu este un moment foarte bun pentru UDMR. Dar nici foarte rău. Pentru că joacă în continuare la două capete, cu abilitate, însă fără foarte multe rezultate.

   Ceea ce merită reţinut de la lucrările acestui congres de la Zalău este insistenţa conducerii UDMR de susţinere a politicilor culturale. Comunitatea maghiară se confuntă pe zi ce trece cu o scădere simţitoare a potenţialului cultural şi tradiţional.

Tot mai puţini copii se înscriu la şcolile cu limbă de predare maghiară, tot mai puţină cultură maghiară se propagă în rândul comunităţii maghiare. Lupta pentru instituţionalizarea actului de cultură este de la sine înţeles că a devenit o prioritate a conducerii UDMR. Există mijloacele? Nu peste tot. În competiţia culturală dintre români şi maghiari este clar că maghiarii pierd teren la nivel regional, al Transilvaniei.

Cele câteva judeţe în care comunitatea maghiară este puternic reprezentată, stă mai bine, dar nici aici rezultatele nu sunt strălucite. UDMR, conducerea Uniunii confundă deseori substanţa, cultura profundă, cu manifestările de tip cămin cultural. Se manifestă un fenomen periculos pentru cultura şi tradiţia maghiară: autodeculturalizarea.  De altfel, acelaşi fenomen se face simţit şi în zona românească, însă cu mai puţină pregnanţă.

    Declaraţia preşedintelui Kelemen Hunor că UDMR nu mai admite ca Bucureştiul să mai impună standarde are un dublu înţeles. Pe de o parte ca un refuz al unei politici naţionale rigide, pe de altă parte ca un proces de revigorare a acţiunilor de re-culturalizare a populaţiei maghiare, de reaprindere a sentimentelor maghiarilor că aparţin unei culturi care nu poate accepta directive de la Bucureşti, pentru că nu-i folosesc la nimic. 

Abonează-te acum Online!