Program ITV: 00.00 Un weekend la Hajduszoboszlo 00.50 Stand up comedy, cu Radu 01.45 Portret de artist, cu Ioana Vladimirescu, invitat Ash Band Transylvania 02.55 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia, invitat dr. Liana Strîm, titlul emisiunii: Fructele autohtone, izvor de antioxidanţi 03.52 Info studio, cu Ioan Aniţaş, invitat Nicolae Cornea, titlul emisiunii: Apicultura românească, implicit cea sătmăreană în dificultate 04.50 Sport, meci de fotbal, FC Olimpia-Uta Arad 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Barta Zsoltan 07.00 La psiholog, cu Ioana Vladimirescu, invitat Călin Secan, titlul emisiunii: Vacanţa de vară, bucuria copiilor 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Andreea Seleş 08.15 Cultură, cu Vasile Nechita, invitaţi, titlul emisiunii: Despre Vasile Scurtu, un ilustru profesor sătmărean 08.50 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitaţi Ioan Man, Tallian Katalin, titlul emisiunii: Ambrosia Artemisiifolia, factor de risc pentru sănătate şi mediu 09.30 Spiriduş Ghiduş 10.36 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita, invitat Vlaicu Popescu, titlul emisiunii: Meserii moderne în învăţământul postliceal al Colegiului Tehnic Unio Traian Vuia 11.30 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat Florin Fodoruţ, titlul emisiunii: Petru şi Pavel, învăţători ai credinţei 12.02 Teleshopping 12.20 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, titlul emisiunii: Monitorizarea lucrărilor agricole prin satelit 13.15 Sănătate, frumuseţe, stil, cu Ioana Vladimirescu, invitat Gaspar Gyorgy 14.07 Teleshopping 14.22 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi Bogdan Pintea, Edita Ghilea, titlul emisiunii: Noi abordări în tratamentul afecţiunilor tubului digestiv 15.17 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu, ediţie specială de Sânziene 16.26 Iată omul, cu Gabriel Ghişan, invitat Szabolcs Tatar 17.25 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu, titlul emisiunii: Colonel Popa Ovidiuraport la 1.040 de zile 18.30 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitaţi Ciprian Costea, Augustin Iştoc, titlul emisiunii: Impactul crizei politice asupra mediului de afaceri 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Tiberiu Gunthner, Ciprian Crăciun, Adrian Pop, titlul emisiunii: Mihai Tudose este propunerea PSDALDE pentru funcţia de premier 21.30 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjean, invitaţi Marius Botan, Lorand Zsido, titlul emisiunii: Oraşul Tăşnad revine în Liga 3 după 25 de ani 22.30 Info studio, cu Ioan Aniţaş, invitat Ioan Coroian, titlul emisiunii: Crime cu autor necunoscut 23.30 Ştiri

Două congrese într-o singură zi

Scris de Dumitru Păcuraru, 15 mai 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

    Două partide care în acest moment contează foarte puţin în aritmetica politică şi-au organizat congresele nu doar în aceeaşi zi, dar în două oraşe din Ardeal. USR a decis să-şi ţină congresul la Cluj, iar UDMR la Zalău. Sunt cele două locaţii simboluri? Pentru USR Clujul nu reprezintă un pol de putere, partidul acesta tânăr şi fără o direcţie clară, nu este legat foarte mult de Cluj. Nicuşor Dan a “salvat” Bucureştiul cu un scor foarte mare la alegerile locale.

        La Cluj eventual el mizează pe studenţii foarte mulţi din acest oraş. Poate că USR a ales un oraş din Transilvania în care să-şi ţină congresul ca să dea un semnal că partidul nu se cramponează de Capitală. Oricum, în ciuda faptului că au fost mai mulţi candidaţi, Nicuşor Dan şi-a reînnoit mandatul, ceea ce poate însemna şi că partidul acesta are un nucleu de putere care nu se lasă dizolvat nici măcar cu ocazia unor alegeri democratice. Cineva veghează asupra structurii de conducere.

    Al doilea partid care şi-a organizat congresul într-un oraş din Ardeal este UDMR. Kelemen Hunor a ales Zalăul, un oraş destul de mic, capitala unui judeţ care nu s-a făcut remarcat ca un fief al UDMR. Dar UDMR îşi face întâlnirile prin rotaţie, ca să dea un semnal că toate organizaţiile din Ardeal sunt importante. Prin urmare nu contează locul, ci mesajele.

    În primul rând merită remarcate mesajele pe care le-a primit din partea unor partide politice. Preşedintele PSD Liviu Dragnea a participat în persoană, ceea ce arată că UDMR reprezintă un pol de interes pentru social democraţi.

Prin protocolul de colaborare la nivel parlamentar, UDMR reprezintă o centură de siguranţă pentru majoritatea PSD-ALDE. Legăturile, cel puţin la suprafaţă, nu sunt atât de vizibile. În acelaşi timp, UDMR nu se arată foarte apropiat nici de PNL şi USR, partide apropiate preşedintelui Iohannis. Cu toate că a trimis un mesaj încurajator, nici preşedintele Iohannis nu are o relaţie foarte vizibil apropiată de UDMR.

    Ca niciodată, UDMR se află într-un con de umbră. Sunt prea multe partide mici care îi fac o anumită concurenţă la încropirea unor majorităţi parlamentare. Prin urmare nu este un moment foarte bun pentru UDMR. Dar nici foarte rău. Pentru că joacă în continuare la două capete, cu abilitate, însă fără foarte multe rezultate.

   Ceea ce merită reţinut de la lucrările acestui congres de la Zalău este insistenţa conducerii UDMR de susţinere a politicilor culturale. Comunitatea maghiară se confuntă pe zi ce trece cu o scădere simţitoare a potenţialului cultural şi tradiţional.

Tot mai puţini copii se înscriu la şcolile cu limbă de predare maghiară, tot mai puţină cultură maghiară se propagă în rândul comunităţii maghiare. Lupta pentru instituţionalizarea actului de cultură este de la sine înţeles că a devenit o prioritate a conducerii UDMR. Există mijloacele? Nu peste tot. În competiţia culturală dintre români şi maghiari este clar că maghiarii pierd teren la nivel regional, al Transilvaniei.

Cele câteva judeţe în care comunitatea maghiară este puternic reprezentată, stă mai bine, dar nici aici rezultatele nu sunt strălucite. UDMR, conducerea Uniunii confundă deseori substanţa, cultura profundă, cu manifestările de tip cămin cultural. Se manifestă un fenomen periculos pentru cultura şi tradiţia maghiară: autodeculturalizarea.  De altfel, acelaşi fenomen se face simţit şi în zona românească, însă cu mai puţină pregnanţă.

    Declaraţia preşedintelui Kelemen Hunor că UDMR nu mai admite ca Bucureştiul să mai impună standarde are un dublu înţeles. Pe de o parte ca un refuz al unei politici naţionale rigide, pe de altă parte ca un proces de revigorare a acţiunilor de re-culturalizare a populaţiei maghiare, de reaprindere a sentimentelor maghiarilor că aparţin unei culturi care nu poate accepta directive de la Bucureşti, pentru că nu-i folosesc la nimic. 

Abonează-te acum Online!