Program ITV: 00.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitat Cristian Raţiu, titlul emisiunii: Programul Start Up Nation pe punctul de a începe (reluare) 01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Eugen Kovacs, Horea Anderco, Adrian Pop, titlul emisiunii: Ministrul Agriculturii a fost la Festivalul Căpşunilor din Halmeu (reluare) 02.25 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu, titlul emisiunii: Alexandru Domokos-raport la 4.690 de zile 03.30 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu, invitat Adrian Tripon 04.35 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat Cristian Kadar, titlul emisiunii: Zootehnia sătmăreană la cheremul multinaţionalelor 05.35 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat Vass Zoltan, titlul emisiunii: Intoleranţele alimentare 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Zsoka Prinzinger 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Willy 08.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitat Cristian Raţiu, titlul emisiunii: Programul Start Up Nation pe punctul de a începe (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Zsoka Prinzinger 09.30 Info studio, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi Iulian Budău, Sandra Manuela Băcăoanu, titlul emisiunii: Pelerin pe Camino de Santiago 10.26 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat Cristian Kadar, titlul emisiunii: Zootehnia sătmăreană la cheremul multinaţionalelor 11.20 Teleshopping 11.36 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Eugen Kovacs, Horea Anderco, Adrian Pop, titlul emisiunii: Ministrul Agriculturii a fost la Festivalul Căpşunilor din Halmeu (reluare) 13.00 Ştiri 13.37 Cultură, cu Vasile Nechita, invitaţi Mircea Daroşi, Ioan Strugari, titlul emisiunii: Despre Vasile Scurtu, un ilustru profesor sătmărean 14.11 Teleshopping 14.32 Info studio, cu Ioan Aniţaş, invitat Nicolae Cornea, titlul emisiunii: Apicultura românească, implicit cea sătmăreană în dificultate 15.30 Spiriduş Ghiduş 16.40 Iată omul, cu Gabriel Ghişan, invitat Andrei Mihalache 17.40 Panoramic sportiv, cu Constantin Demian, invitat Nicolae Istrate, titlul emisiunii: Încotro se îndreaptă handbalul sătmărean? 18.30 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat Georgeta Pop, titlul emisiunii: Drepturile asiguraţilor pe timpul spitalizării 22.30 La psiholog, cu Ioana Vladimirescu, invitat Călin Secan, titlul emisiunii: Dependenţa de cumpărături, cum a tratăm? 23.30 Ştiri

Două congrese într-o singură zi

Scris de Dumitru Păcuraru, 15 mai 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

    Două partide care în acest moment contează foarte puţin în aritmetica politică şi-au organizat congresele nu doar în aceeaşi zi, dar în două oraşe din Ardeal. USR a decis să-şi ţină congresul la Cluj, iar UDMR la Zalău. Sunt cele două locaţii simboluri? Pentru USR Clujul nu reprezintă un pol de putere, partidul acesta tânăr şi fără o direcţie clară, nu este legat foarte mult de Cluj. Nicuşor Dan a “salvat” Bucureştiul cu un scor foarte mare la alegerile locale.

        La Cluj eventual el mizează pe studenţii foarte mulţi din acest oraş. Poate că USR a ales un oraş din Transilvania în care să-şi ţină congresul ca să dea un semnal că partidul nu se cramponează de Capitală. Oricum, în ciuda faptului că au fost mai mulţi candidaţi, Nicuşor Dan şi-a reînnoit mandatul, ceea ce poate însemna şi că partidul acesta are un nucleu de putere care nu se lasă dizolvat nici măcar cu ocazia unor alegeri democratice. Cineva veghează asupra structurii de conducere.

    Al doilea partid care şi-a organizat congresul într-un oraş din Ardeal este UDMR. Kelemen Hunor a ales Zalăul, un oraş destul de mic, capitala unui judeţ care nu s-a făcut remarcat ca un fief al UDMR. Dar UDMR îşi face întâlnirile prin rotaţie, ca să dea un semnal că toate organizaţiile din Ardeal sunt importante. Prin urmare nu contează locul, ci mesajele.

    În primul rând merită remarcate mesajele pe care le-a primit din partea unor partide politice. Preşedintele PSD Liviu Dragnea a participat în persoană, ceea ce arată că UDMR reprezintă un pol de interes pentru social democraţi.

Prin protocolul de colaborare la nivel parlamentar, UDMR reprezintă o centură de siguranţă pentru majoritatea PSD-ALDE. Legăturile, cel puţin la suprafaţă, nu sunt atât de vizibile. În acelaşi timp, UDMR nu se arată foarte apropiat nici de PNL şi USR, partide apropiate preşedintelui Iohannis. Cu toate că a trimis un mesaj încurajator, nici preşedintele Iohannis nu are o relaţie foarte vizibil apropiată de UDMR.

    Ca niciodată, UDMR se află într-un con de umbră. Sunt prea multe partide mici care îi fac o anumită concurenţă la încropirea unor majorităţi parlamentare. Prin urmare nu este un moment foarte bun pentru UDMR. Dar nici foarte rău. Pentru că joacă în continuare la două capete, cu abilitate, însă fără foarte multe rezultate.

   Ceea ce merită reţinut de la lucrările acestui congres de la Zalău este insistenţa conducerii UDMR de susţinere a politicilor culturale. Comunitatea maghiară se confuntă pe zi ce trece cu o scădere simţitoare a potenţialului cultural şi tradiţional.

Tot mai puţini copii se înscriu la şcolile cu limbă de predare maghiară, tot mai puţină cultură maghiară se propagă în rândul comunităţii maghiare. Lupta pentru instituţionalizarea actului de cultură este de la sine înţeles că a devenit o prioritate a conducerii UDMR. Există mijloacele? Nu peste tot. În competiţia culturală dintre români şi maghiari este clar că maghiarii pierd teren la nivel regional, al Transilvaniei.

Cele câteva judeţe în care comunitatea maghiară este puternic reprezentată, stă mai bine, dar nici aici rezultatele nu sunt strălucite. UDMR, conducerea Uniunii confundă deseori substanţa, cultura profundă, cu manifestările de tip cămin cultural. Se manifestă un fenomen periculos pentru cultura şi tradiţia maghiară: autodeculturalizarea.  De altfel, acelaşi fenomen se face simţit şi în zona românească, însă cu mai puţină pregnanţă.

    Declaraţia preşedintelui Kelemen Hunor că UDMR nu mai admite ca Bucureştiul să mai impună standarde are un dublu înţeles. Pe de o parte ca un refuz al unei politici naţionale rigide, pe de altă parte ca un proces de revigorare a acţiunilor de re-culturalizare a populaţiei maghiare, de reaprindere a sentimentelor maghiarilor că aparţin unei culturi care nu poate accepta directive de la Bucureşti, pentru că nu-i folosesc la nimic. 

Abonează-te acum Online!