21.11.2019 00.00 Dezbatere Electorală cu Stela Cădar, invitaţi: Ioana bran, Radu Panait, Romeo Nicoară. Titlul emisiunii: Dezbaterea de după dezbaterii. (reluare) 02.00 Ştiri 02.30 Audienţe în direct cu Ioan Aniţaş, invitat: Eugenia Sabou. Titlul emisiunii: Legea pensiilor pe înţelesul tuturor. (reluare) 04.00 Info Studio cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiunii: Importanţa preluării si conservării probelor în cazul unei infracţiunii. 05.00 Ne Cheamă Natura cu Ioana Zaharia. 05.30 Panoramic Sportiv cu Ionuţ Blăjean, invitati: Dorel Simion, Daniel Ion, Florin Mulcuţan.Titlul emisiuni: Starea boxului românesc dezbatută la Satu Mare. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Dezbatere Electorală cu Stela Cădar, invitaţi: Ioana bran, Radu Panait, Romeo Nicoară. Titlul emisiunii: Dezbaterea de după dezbaterii. (reluare) 10.00 Religie (limba maghiară) cu Eva Laczko, invitat: Racz Ervin. Titlul emisiunii: Ce este după moarte? 10.45 Info Studio cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Liviu Marta, Kereskenyi Sandor. Titlul emisiunii: Muzeul Judeţean Satu Mare organizează o sesiune ştiinţifică despre fluxurile istoriei. 11.45 Teleshopping 12.00 Ştiri 12.30 Audienţe în direct cu Ioan Aniţaş, invitat: Eugenia Sabou. Titlul emisiunii: Legea pensiilor pe înţelesul tuturor. (reluare) 14.00 Dezbatere Electorală cu Stela Cădar, invitaţi: Ioana bran, Radu Panait, Romeo Nicoară. Titlul emisiunii: Dezbaterea de după dezbaterii. (reluare) 16.00 Teleshopping 16.15 Opinii ale scriitorilor pe marginea concursului de pălincă de la Poesis 17.15 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu. 18.00 Audienţe în direct cu Eva Laczko (direct) 19.30 Ştiri 20.00 Dezbatere Electorală , cu Stela Cădar (direct) 22.00 Ştiri 22.30 Audienţe în direct cu Eva Laczko (reluare)

Doi câştigători, Iohannis şi Ponta

Scris de Dumitru Păcuraru, 25 octombrie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Deturnată de la obiectivul principal, alegerea preşedintelui, actuala campanie electorală pune punct unui mod dezastruos de a face politică, dar fără să închidă cercul crizei prin care a trecut România în ultimii cinci ani. Dacă în primii patru ani s-a simţit lipsa de experienţă a primarului ajuns preşedinte, scena politică a ultimelor şase luni a fost dominată de un politician forţat să se maturizeze la locul de muncă, la Cotroceni, poate singurul palat din lume fără strălucire.

Folosindu-se în mod abil de situaţia generală a României, de imaginea proastă a guvernelor de stânga, mai ales în plan extern, Klaus Iohannis a reuşit să spargă zidul incertitudinii abia cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European.

Fără inspiratul memorandum pe justiţie, fără întemniţarea lui Liviu Dragnea, nu am fi asistat la schimbările de acum.

Despre ce fel de schimbări vorbim? Dacă a căzut cel mai stângist guvern din ultimii 30 de ani, în mod normal ar trebui să fie înlocuit de cel mai de dreapta guvern post-comunist. Ce lipseşte pentru atingerea acestui obiectiv de o importanţă vitală în primul rând pentru însănătoşirea mediului de afaceri, în al doilea rând pentru o remodelare a valorilor liberale, drepturile şi libertăţilor omului, independenţa justiţiei etc.?

Lipsesc 6 voturi. Sau poate 12. Da, viitorul României depinde de şase sau de 12 parlamentari. Sau partidele de dreapta cumulează 227 de voturi. Pentru trecerea guvernului Orban sunt necesare exact atâtea voturi câte au fost necesare pentru căderea guvernului Dăncilă. Excluzând micile victorii, întregul mandat al preşedintelui Klaus Iohannis a stat sub semnul incertitudinii. Putem afirma că singura certitudine din întregul său mandat este că va obţine un alt doilea mandat.
Coabitând cu unul dintre cele mai puternice partide din Europa, nici nu se putea altfel.

Cu siguranţă, PSD a fost un partid atât de mare încât în jurul lui nu au putut creşte nici măcar partidele de opoziţie. PSD, prin direcţia imprimată de Liviu Dragnea, păşind pe urmele unui Viktor Orban, a îngrozit liderii europeni.

Un PSD de 20-25 de procente este acceptabil şi chiar necesar. Acolo l-au şi plasat alegerile din 26 mai. Dar aici intervine Victor Ponta.

Politician cu experienţă, conducând câteva guverne, sub doi preşedinţi puternici, fost lider al celui mai mare partid din România, Victor Ponta este la un pas de apogeul carierei sale.

El, împreună cu cei 32 de parlamentari ai săi, a votat pentru căderea guvernului Dăncilă, dar nu cu ochii spre viitorul guvern, ci spre alegerile prezidenţiale din 2024.

Premierul desemnat, Ludovic Orban, ar fi trebuit să înţeleagă acest lucru încă de la primele negocieri cu Pro România, demarate pentru trecerea moţiunii de cenzură. Victor Ponta ţinteşte foarte sus. Formarea unui guvern de tranziţie este un fapt minor pentru el. Fostul contracandidat al lui Klaus Iohannis din 2014 a învăţat în cei cinci ani că în politică important este să ai răbdare, nu să acţionezi ca un pompier de ocazie.

Fără îndoială, această campanie electorală neconvenţională are doi câştigători. Unul este Klaus Iohannis, care îşi va reînnoi mandatul în urma unei scheme tactice abile, căderea guvernului, iar celălalt posibil câştigător este Victor Ponta, cel care folosindu-se de strategia lui Iohannis vrea să câştige alegerile prezidenţiale peste cinci ani.

Pentru atingerea ţintei are nevoie de un vehicul politic puternic, de un partid mare ca PSD, pe care are intenţia să-l reformeze. Să vedem dacă îl va înmuia ceva neprevăzut. Ceva de genul dosarului care l-a scos din plutonul fruntaş pe Dan Barna.

Abonează-te acum Online!