Asculta acest articolSondajele sunt parte componentă a campaniilor electorale. Cei care cred şi ele, ca şi cei care nu cred, aruncă un ochi pe ele şi cel puţin o clipă stau în cumpănă. Nu au de pierdut decât în cazul în care nu ţin seama de ele.
Dacă un partid este cotat cu un procent mai mare decât cel îndeobşte acceptat, nu are altceva de făcut decât să muncească mai mult pentru a atinge noua ţintă. Dacă sondajul arată o scădere de asemenea obligă partidul respectiv la mai multă muncă.
La nivelul întregii Uniuni Europene sunt urmărite cu atenţie sondajele din fiecare ţară. Se face o medie a lor pentru a se estima tabloul viitorului Parlament European. Astfel PPE se menţine pe primul loc cu un număr estimat de 170 de mandate. Este urmat de Socialişti (Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor) cu 149 de mandate. Din prima alianţă fac parte PNL şi UDMR, iar din a doua PSD. Din România, potrivit sondajului mediu european, aportul va fi 8 mandate PNL, 9 mandate PSD, iar UDMR niciun mandat.
Următoarea familie politică, ALDE European, din care face parte şi ALDE din România, ar obţine 99 de mandate, din care 4 vor fi duse de partidul lui Tăriceanu. O serie de grupuri nu au corespondent în partidele din România.
O simplă enumerare, cu procentele aferente, arată un viitor Parlament European foarte divers, dacă nu cumva divizat. Aceste formaţiuni sunt considerate fie populiste, fie extremiste sau eurosceptice. “Alianţa Europeană a Popoarelor şi Naţiunilor” (EAPN) înfiinţată de italianul Matteo Salvini ar obţine 68 de mandate. Urmează “Conservatorii şi Reformiştii Europeni” cu 63 de mandate. “Verzii” ar obţine 56 de mandate, în timp ce “Stânga Unită Europeană – Stânga Verde Nordică ” se clasează pe ultimul loc cu 22 de mandate.
Dintre partidele care trec pragul electoral, potrivit sondajului mediu european, USR-PLUS şi Pro România nu sunt înscrise în niciun grup. De asemenea PMP nu este încă afiliat. Cu siguranţă se duc negocieri, fiecare partid vizând poziţia cea mai bună. Se spune că USR-PLUS ar dori să intre în ALDE european, dar cu condiţia să fie dat afară partidul lui Tăriceanu. Victor Ponta ţinteşte intrarea Pro România în familia socialiştilor, sperând că PSD va fi exclus.
Dar aceste elemente nu contează în mod decisiv în ochii alegătorilor.
Partidele sunt votate exclusiv pentru activitatea pe care o au în ţara lor. De exemplu partidul lui Viktor Orban nu este agreat de familia Popularilor Europeni, dar este votat masiv în Ungaria. Cam acelaşi lucru se întâmplă în cazul PSD, dar liderii români îl acuză doar pe olandezul Frans Timmermans, un critic aspru al partidului lui Liviu Dragnea. Motivul ar fi unul de ordin economic. Guvernul PSD a refuzat cedarea portului de la Marea Neagră unei companii olandeze.
Formaţiunile politice din ţările UE nu se aliază doar pe baza unor principii politice. În spatele frumosului steag albastru cu steluţe aurii stau interese economice foarte stricte. Politica nevăzută de la Bruxelles este una a intereselor naţionale. Nemulţumiţii, numiţi populişti, suveranişti, eurosceptici, spun adesea lucrurilor pe nume. Să nu ne imaginăm că în cel mai înalt forum al democraţiei europenene o ţară din Est este egala unei ţări din Vest. Nici că între Germania şi Franţa nu există o competiţie surdă.
Uniunea Europeană este un organism viu, în care părţile componente sunt împreună, dar într-o competiţie dură. Majoritatea partidelor refuză acest tip de dezbatere. Nu este indicat niciunui partid să abordeze aceste subiecte tabu. PSD a băgat puţin băţul prin gard, vorbind despre multinaţionale, despre legumele din afară, şi nu a fost deloc aplaudat la Bruxelles.
