Asculta acest articolDirectorul Muzeului Olteniei din Craiova, Florin Ridiche, a afirmat, miercuri, în cadrul unei conferinţe tematice, că patrimonul naţional trebuie reevaluat, în condiţiile în care multe piese de patrimoniu din muzee sunt subevaluate la suma de 0,01 lei, valoare la care erau înregistrate în contabilitate înainte de 1989 şi rezultată în urma denominării leului, în 2005.
“Tot acest patrimoniu naţional trebuie adus la valorile reale, normale pe care ar trebui să le aibă. Marea problemă este cu valoarea acestor piese de patrimoniu. Valoarea multor piese de patrimoniu este de 0,01 lei, valoare rezultată în urma denominării leului făcută acum mai bine de 10 ani, când România a trecut la leul greu. Nu mai putem sta cu astfel de valori la piesele de patrimoniu. Există situaţii hilare: am avut în ultimii ani anumite piese care au plecat în cadrul unor expoziţii internaţionale organizate de diferite muzee, iar pentru aceste expoziţii am împrumutat şi noi unele piese pe care a trebuit să le evaluăm. Şi am ajuns într-un blocaj. Până la urmă le-am evaluat, piesele s-au dus, au participat, şi când s-au întors automat au fost înregistrate în cadrul Muzeului Olteniei (care deţine circa 250.000 de piese) cu valoarea lor normală. Deci sunt piese subevaluate şi alte piese care au fost evaluate şi li s-a dat valoarea normală”, a spus Ridiche, în cadrul conferinţei “Evaluarea Patrimoniului Cultural Naţional”.
El a menţionat că, în urma acestei conferinţe, speră să fie găsite soluţii pentru unele probleme pe care toate muzeele din ţară le au în legătură cu evaluarea patrimoniului cultural naţional.
Reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice, Valerica Secoşan, a afirmat că organele de control ale MFP au constatat deficienţe legate de modul de înregistrare, inventariere şi evaluare a bunurilor care aparţin patrimoniului public la toate instituţiile de cultură din România.
“Deficienţele constatate (…) din nefericire se repetă la unităţile de cultură pe care le-am verificat. Domnul director vorbeşte de muzee, dar sunt şi alte instituţii de cultură. Vorbim de biblioteci, de Arhivele Naţionale, care chiar dacă nu se încadrează în această categorie în realitate deţin bunuri care ar putea alcătui patrimoniul cultural naţional, Radiodifuziunea, Televiziunea Română, Institutul Naţional al Patrimoniului, Consiliul Naţional al Cinematografiei. Deficienţele sunt legate de modul de înregistrare, inventariere, evaluare a bunurilor care aparţin patrimoniului public. Deficienţe există şi la alte categorii, respectiv monumentele istorice şi bunurile imobile – terenuri şi clădiri”, a spus Secoşan.
Reprezentanţii Societăţii Evaluatorilor de Artă şi Obiecte de Colecţie – SINEVA au afirmat că demersul de evaluare a patrimoniului cultural naţional reprezintă o necesitate a instituţiilor muzeale, bibliotecilor, arhivelor, arhiepiscopiilor, această reevaluare fiind parte din strategia naţională de apărare a ţării.
Conferinţa pune în discuţie puncte de vedere oficiale cu privire la evaluarea bunurilor culturale din patrimoniul public şi privat, invitaţi fiind reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, Ministerului Finanţelor Publice, Curţii de Conturi a României, Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România – ANEVAR, muzeelor, bibliotecilor şi ai altor instituţii de cultură din regiunea Oltenia.
“Conferinţa vine ca un răspuns, printr-un parteneriat public-privat, la problematica complexă a reevaluării bunurilor de patrimoniu din muzee şi instituţii de stat, multe rămase înscrise în contabilitate la valori istorice, dinainte de 1989, pe fondul intensificării acţiunilor de armonizare a practicilor muzeale la nivel naţional şi de promovare a identităţii naţionale, prin prezervarea şi valorificarea patrimoniului cultural, acţiuni incluse în lista obiectivelor naţionale de securitate din Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019”, potrivit organizatorilor.
CENACLUL AFIRMAREA
Fii primul care comentează