Din totalul sumelor încasate de un fermier român într-un an, circa 51% îl reprezintă ajutorul public

Asculta acest articol

De ani de zile fermierii români invocă nivelul scăzut al subvenţiilor anuale în comparaţie cu alte ţări ale Uniunii Europene. În aceste condiţii agricultorii români trebuie să fie competitivi. Să obţină producţii care să înregistreze costuri mai mici decât în alte state UE. În aceste condiţii concurenţa pe piaţa unională pare pierdută din start. Fermierii români sunt dezavantajaţi. Statisticile date publicităţii de Comisia Europeană arată că din totalul sumelor încasate de un fermier român într-un an, circa 51% îl reprezintă ajutorul public.

Subvenţia de tip SAPS încasată de fermierii români sub forma plăţilor directe este de aproximativ 140 de euro/ha, a treia cea mai mică valoare din UE, şi un ajutor public total pe hectar (fonduri europene plus fonduri de la bugetul de stat) de circa 244 de euro pe hectar, a cincea cea mai mică valoare din UE. Fermierii din România sunt printre cei mai dependenţi de ajutoarele publice.

Chiar dacă nivelul sprijinului financiar a crescut an de an, încă este mult sub nivelul plăţilor din vechile state UE. Există doar două ţări comunitare în care fermierii beneficiază de plăţi directe la hectar cu o valoare mai mică. Este vorba de Letonia (96 de euro) şi Estonia (116 euro). Cele mai mari valori ale plăţilor directe la hectar le primesc fermierii din Malta (696 de euro), Olanda (494 de euro), Belgia (470 de euro) şi Italia (429 de euro).

Plăţile către fermierii români şi europeni provin fie de la bugetul de stat, fie din fonduri europene şi au denumiri precum plăţi naţionale directe complementare, ajutoare de minimis, plăţi tranzitorii sau de plăţi pentru proiecte de dezvoltare rurală. Totalitatea acestor forme de sprijin reprezintă valoarea publică pe care un fermier european o primeşte anual pentru munca agricolă.

În România, acest ajutor public este estimat la 244 de euro/ hectar, sprijin printre cele mai mici din UE, după cele pe care le primesc fermierii din Letonia (122 de euro), Estonia (189 de euro), Lituania (204 euro) şi Bulgaria (221 de euro). Cel mai mare sprijin primit anual de fermieri pe hectar este în Malta (1430 de euro), apoi în Germania (748 de euro), Polonia (735 de euro) şi Olanda (734 de euro). O prezenţă aparent surprinzătoare în acest top este cea a Poloniei care are un nivel al plăţilor directe de tip SAPS mai mare decât al României, dar sub media UE. „Reţeta” succesului în cazul Poloniei o reprezintă absorbţia fondurilor europene care a ridicat semnificativ nivelul sprijinului public în industria agricolă poloneză.

Campioni în clasamentul privind fondurile primite sunt fermierii britanici, care îşi acoperă 80% din cifra de afaceri cu ajutorul subvenţiilor. Ei sunt urmaţi de cei din Malta (64%), Estonia (62%), Ungaria (61%) şi Olanda (61%). La polul opus se află Portugalia (20%), Polonia (21%), Luxemburg (21%) şi Danemarca (30%). La nivelul UE, media este de 40%.