Dimineață împreună, seara separați

Asculta acest articol

Președintele Klaus Iohannis a rostit, în sfârșit, expresia ce părea la începurile democrației magică: “numai împreună” .  Să înțelegem că acest “împreună” îi cuprinde și pe Liviu Dragnea și pe Călin Popescu Tăriceanu? Iată întreaga frază: “Numai împreună, implicați și determinați, vom reuși să construim o Românie puternică și respectată, în Europa și în întreaga lume.”

De la mesajul de 1 Decembrie de dimineață la recepția oficială de seară lucrurile s-au schimbat. La un pahar de șampanie în cinstea Unirii, președintele a atacat din nou puterea. Așadar, împreună, dar pe partide. Toți la un loc, în aceeași direcție, nu se poate.

Invocând unitatea, liderii coaliției de guvernare nu s-au lăsat mai prejos. Președintele PSD vorbește despre suveranitatea care ar trebui să ne aparțină, sugerând că nu ne aparține. Liderul ALDE, președintele Senatului, merge și mai departe afirmând că, în acest moment, românii nu-și pot decide singuri viitorul.

Primii trei oameni în stat, trei opinii diferite. Pe urmele lor, populația, numită “societate civilă” cea care este de partea președintelui și “popor” cea care susține PSD, este ceva mai rezervată în privința sintagmei “împreună”. Chiar de Ziua Națională,  protestanții au ocupat Piața Victoriei. Deși premierul a stat în tribuna oficială, alături de președinte. Este adevărat că nu a participat la recepția de la Cotroceni.

Indiferent de situația de pe scena politică, s-a intrat în anul Centenarului. Poate ar trebui să ne gândim că din decembrie 2017 până în decembrie 2018 tot ce se va spune memorabil în materie de țară, patrie, trecut și viitor, va rămâne în istorie.  Președintele României ar trebui să-și conceapă discursul de la 1 Decembrie 2018 de pe acum. Liderii politici, de la toate partidele, ar trebui să-și reconsidere pozițiile despre unitate națională,suveranitate, viziunea pentru viitor. Altfel riscă să rămână doar niște iluștri necunoscuți care au trecut prin politică, deținând înalte funcții în stat, ca gâsca prin apă.

Centenarul oferă unor politicieni ocazia să devină bărbați de stat. Nu doar prin discursuri, ci și prin fapte. Aici se ivește o problemă: ce înseamnă “faptă” în activitatea unui politician? Aici se atinge un punct sensibil. Ceea ce unii aleși înțeleg că trebuie să se implice pentru a ajuta comunitatea pe care o reprezintă s-ar putea să fie interpretat ca trafic de influență. De pildă, dacă un parlamentar își arogă meritul de a fi intervenit pe lângă guvern pentru alocarea unei sume de bani pentru județul său ar putea fi interpretat ca trafic de influență.   

Președintele spune că “românii pot trasa viitorul țării”. Cum? Cum poate poporul trasa viitorul? ~n același timp, președintele afirmă că există politicienii “care vor să țină România captivă”.

Discursul extins al președintelui de Ziua Națională nu a diferit cu nimic de unul obișnuit. Aceleași teme care despart lumea politică în două tabere.

Statistic, s-a demonstrat că 150 de persoane pot dezvolta aproximativ 1225 de conflicte. Numărul parlamentarilor este de trei ori mai mare. Dacă mai adăugăm și alte persoane implicate în viața politică se ajunge la un număr impresionant de conflicte, de ordinul zecilor de mii. Fiecare sintagmă naște mii de conflicte. Pentru că de Ziua Națională președintele se confundă cu însăși România, discursul său este un document istoric. Din păcate, și de data aceasta discursul prezidențial a fost unul belicos, menit să dezbine, nu să adune. Nu este vina președintelui Klaus Iohannis. Așa sunt vremurile. Oricine ar fi fost în locul său, ar fi procedat la fel.