13.08.2018 00.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu invitaţi: Vasile Ciocan, Ciprian Crăciun. Titlul emisiunii: Mitingul diaspora, o încercare de lovitură de stat? (reluare) 01.30 Cultură, Samfest jazz. 03.35 Ne cheamă Natura 04.20 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Ioan Nichita. Titlul emisiuni: Ioan Nichita – rapor la 16060 de zile . 05.25 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Daniela Culic. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Anzik Arnold . 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Barta Zoltan. 08.00 Audienţe în direct, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi: Cristina Bala, Marria Ban . Titlul emisiunii: Tot mai mulţi voluntari la asociaţia Stea.(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Anzik Arnold . 09.30 Sănătate, frumuseţe, stil 10.30 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Florin Fodoruţ. Titlul emisiunii: Fericirea cea care a crezut. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu invitaţi: Vasile Ciocan, Ciprian Crăciun. Titlul emisiunii: Mitingul diaspora, o încercare de lovitură de stat? (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Daniela Culic. 14.45 Teleshopping 15.00 Cultură, Vacanţe de vis 15.40 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Ioan Nichita. Titlul emisiuni: Ioan Nichita – rapor la 16060 de zile . 17.00 Cultură, Judeţul Satu Mare 18.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjan. Titlul emisiunii: Unirea Tăşnad, la al doilea start consecutiv în Liga 3. 18.30 Audienţe în direct. 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Eugenia Sabău. Titlul emisiunii: Tot ce trebuie să ştim despre noua lege a pensiilor. (reluare) 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct. 23.00 Cultură

Dimineaţă împreună, seara separaţi

Scris de Dumitru Păcuraru, 04 decembrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Preşedintele Klaus Iohannis a rostit, în sfârşit, expresia ce părea la începurile democraţiei magică: „numai împreună” .  Să înţelegem că acest „împreună” îi cuprinde şi pe Liviu Dragnea şi pe Călin Popescu Tăriceanu? Iată întreaga frază: „Numai împreună, implicaţi şi determinaţi, vom reuşi să construim o Românie puternică şi respectată, în Europa şi în întreaga lume.”

De la mesajul de 1 Decembrie de dimineaţă la recepţia oficială de seară lucrurile s-au schimbat. La un pahar de şampanie în cinstea Unirii, preşedintele a atacat din nou puterea. Aşadar, împreună, dar pe partide. Toţi la un loc, în aceeaşi direcţie, nu se poate.

Invocând unitatea, liderii coaliţiei de guvernare nu s-au lăsat mai prejos. Preşedintele PSD vorbeşte despre suveranitatea care ar trebui să ne aparţină, sugerând că nu ne aparţine. Liderul ALDE, preşedintele Senatului, merge şi mai departe afirmând că, în acest moment, românii nu-şi pot decide singuri viitorul.

Primii trei oameni în stat, trei opinii diferite. Pe urmele lor, populaţia, numită „societate civilă” cea care este de partea preşedintelui şi „popor” cea care susţine PSD, este ceva mai rezervată în privinţa sintagmei „împreună”. Chiar de Ziua Naţională,  protestanţii au ocupat Piaţa Victoriei. Deşi premierul a stat în tribuna oficială, alături de preşedinte. Este adevărat că nu a participat la recepţia de la Cotroceni.

Indiferent de situaţia de pe scena politică, s-a intrat în anul Centenarului. Poate ar trebui să ne gândim că din decembrie 2017 până în decembrie 2018 tot ce se va spune memorabil în materie de ţară, patrie, trecut şi viitor, va rămâne în istorie.  Preşedintele României ar trebui să-şi conceapă discursul de la 1 Decembrie 2018 de pe acum. Liderii politici, de la toate partidele, ar trebui să-şi reconsidere poziţiile despre unitate naţională,suveranitate, viziunea pentru viitor. Altfel riscă să rămână doar nişte iluştri necunoscuţi care au trecut prin politică, deţinând înalte funcţii în stat, ca gâsca prin apă.

Centenarul oferă unor politicieni ocazia să devină bărbaţi de stat. Nu doar prin discursuri, ci şi prin fapte. Aici se iveşte o problemă: ce înseamnă „faptă” în activitatea unui politician? Aici se atinge un punct sensibil. Ceea ce unii aleşi înţeleg că trebuie să se implice pentru a ajuta comunitatea pe care o reprezintă s-ar putea să fie interpretat ca trafic de influenţă. De pildă, dacă un parlamentar îşi arogă meritul de a fi intervenit pe lângă guvern pentru alocarea unei sume de bani pentru judeţul său ar putea fi interpretat ca trafic de influenţă.   

Preşedintele spune că „românii pot trasa viitorul ţării”. Cum? Cum poate poporul trasa viitorul? ~n acelaşi timp, preşedintele afirmă că există politicienii „care vor să ţină România captivă”.

Discursul extins al preşedintelui de Ziua Naţională nu a diferit cu nimic de unul obişnuit. Aceleaşi teme care despart lumea politică în două tabere.

Statistic, s-a demonstrat că 150 de persoane pot dezvolta aproximativ 1225 de conflicte. Numărul parlamentarilor este de trei ori mai mare. Dacă mai adăugăm şi alte persoane implicate în viaţa politică se ajunge la un număr impresionant de conflicte, de ordinul zecilor de mii. Fiecare sintagmă naşte mii de conflicte. Pentru că de Ziua Naţională preşedintele se confundă cu însăşi România, discursul său este un document istoric. Din păcate, şi de data aceasta discursul prezidenţial a fost unul belicos, menit să dezbine, nu să adune. Nu este vina preşedintelui Klaus Iohannis. Aşa sunt vremurile. Oricine ar fi fost în locul său, ar fi procedat la fel.

Abonează-te acum Online!