Image 1
Image 2

Dezbatere națională sau luptă?

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

O dezbatere cum nu s-a mai întâlnit până acum pe tema justiției a fost declanșată de decizia Curții Constituționale de miercuri, 16 iunie. Răspunzând unei sesizări, judecătorii Curții au decis că un articol din Codul Penal este ambiguu și trebuie reformulat. Astfel sintagma “abuz în serviciu” trebuie să capete o altă formă, mai clară, care să nu lase loc la interpretări. Cuvântul “defectuos” pus imediat după “îndeplinirea sarcinilor de serviciu” nu are ce căuta într-o lege.

Nu știm dacă societatea s-a împărțit exact în două, dar dintr-o dată au apărut două tabere gata să se sfâșie una pe alta. După Vasile Blaga și decizia Curții este neclară, din moment ce spune că pare dată de rabinul din Buhuși. Adică li s-a dat dreptate și unora și altora.

Dar care sunt taberele? În primul rând ar fi vorba despre DNA. :efa acestui departament de luptă împotriva corupției afirmă că schimbarea articolului din Codul Penal va duce la pierderea a 42% din dosarele pe care le instrumentează acum DNA. Dimpotrivă, zic alții, legea se poate aplica mai clar, iar dacă procurorii au probe, anchetele pot merge mai departe.

Președintele Iohannis este mulțumit de decizia Curții. Mulțumiți par și liderii partidelor parlamentare. Lor le revine sarcina să modifice ce este de modificat la articolul cu pricina. Au la dispoziție 45 de zile. Pot și ignora problema. În acest caz s-ar părea că, într-adevăr, se pun sub semnul neconstituționalității o serie de sentințe care s-ar da pe baza acelui articol ambiguu care vorbește despre “îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor de serviciu”. Un parlamentar mai șugubăț spune că își îndeplinește sarcinile de serviciu defectuos și dacă lasă geamul deschis și răcește secretara. Astfel când una dintre consilierele președintelui Iohannis și-a dat demisia pentru că la Cotroceni nu era un chioșc de unde să-și cumpere un suc și o ciocolată însemna că președintele și-a îndeplinit sarcinile de serviciu defectuoas. Aceste exemple extreme nu fac decât să arate că articolul incriminat nu este în regulă.

Atunci ce este în regulă? În ce direcție trebuie să ia lupta împotriva corupției? Este îndreptățită lupta pentru drepturile omului sau pentru o anchetă bazată pe probe clare, nu pe interpretări? Una dintre vocile cele mai puternice în această chestiune este cea a fostului președinte Traian Băsescu. El se ridică împotriva sistemului pe care l-a creat, dar care a luat-o într-o direcție greșită după 2014. După el, Laura Kovesi își depășește atribuțiile, iar instituțiile de forță, DNA și SRI,  pun în pericol separația puterilor în stat, subordonându-și instituțiile fundamentale ale statului de drept.

O poziție radicală adoptă președintele Senatului. Călin Popescu Tăriceanu este considerat exponentul luptei anti-DNA. În acest curent se integrează partidele fostei coaliții de guvernare, PSD, UNPR, ALDE, dar prin spate se raliază și PNL. Asta se întâmplă pentru că toate partidele au corupții lor.

Lucrurile se complică pe măsură ce se intră într-o analiză economică și socială. Se zice că din cauza fricii de a nu fi acuzați că își exercită sarcinile de serviciu în mod “defectuos” funcționarii nu mai semnează acte. Astfel în acest an nu s-a accesat niciun euro din fondurile europene, iar investițiile sunt blocate.

Unde se află adevărul în această teribilă luptă? Un singur om poate despărți apele de uscat, grâul de neghină: președintele țării. Parlamentul este o instituție total decredibilizată. Avem un guvern de tranziție, fără susținere politică. Mass media este pusă la zid. Societatea civilă este inexistentă. Sindicatele nu se preocupă decât de creșterea salariilor. Capitalul românesc este decapitat. Actul de justiție este pus sub semnul întrebării. Cine să facă ordine în acest haos dezlănțuit? Suntem în fața unei dezbateri naționale serioase sau doar am intrat într-o nouă etapă a unei lupte surde între instituțiile statului?