Asculta acest articolÎn general despre vecini, prieteni, colaboratori, aliați etc. se vorbește urât, dar pe la spate. De exemplu, României nu-i prea convenea că era mereu pusă în tandem cu Bulgaria când era vorba despre aderarea la UE sau la admiterea în spațiul Schengen considerându-se cu un pas înaintea țării vecine. Noua situație din Ucraina vecină obligă România și Bulgaria să aibă o agendă comună.
Astfel la recenta vizită a premierului bulgar la București s-a luat hotărârea ca cele două țări să meargă împreună să bată la porțile spațiului Schengen. Tot la unison România și Bulgaria vor susține primirea republicii Moldova, a Ucrainei și a Georgiei în Uniunea Europeană.
Pericolul rusesc obligă țările din estul european să strângă rândurile. Excepția face Ungaria care, datorită politicii lui Viktor Orban, are o relație specială cu Federația Rusă, în contrasens cu restul țărilor europene și NATO. În timp, probabil ungurii vor plăti greșeala liderului său care conduce țara de foarte mulți ani.
Dacă țări precum România, Polonia, Bulgaria își strâng rândurile în fața pericolului comun, unele instituții exagerează.
Poate în mod pripit, Parlamentul României a luat decizia de a desființa grupurile de prietenie pro-Rusia și pro-Bielorusia, deși în această perioadă ar trebui să se intensifice legăturile diplomatice cu reprezentanți ai parlamentelor din cele două țări în ideea că printre parlamentarii ruși și bieloruși sunt și politicieni care nu sunt de acord cu politica lui Vladimir Putin și Lukașenko.
Dar pentru că în data de 3 mai se sărbătorește ziua internațională a libertății presei, în conjunctura actuală internațională ar trebui să vedem de câtă libertate de expresie se bucură mass media din Federația Rusă.
Realizatori de la televiziunea publică, de fapt nici nu există televiziuni independente, au libertatea de a spune că Rusia este pregătită să folosească bombele nucleare.
Marea Britanie poate fi ștearsă de pe fața pământului cu o dronă acvatică purtătoare de o încărcătură nucleară care va provoca un tsunami de 500 de metri. America poate fi transformată de Rusia în cenușă radioactivă. Acestea sunt exemple extreme de libertate de expresie în țara lui Putin. Decât așa libertate, mai bine lipsă. După ce a fost dată publicității lista cu instituțiile pe care hakerii ruși își propun să le atace am văzut un ziarist independent care era nemulțumit că nu se află pe listă. Site-ul www.informatiatv.ro se află pe listă. După ce criterii a fost întocmită lista, contează prea puțin. Important este ca un ziar, o televiziune, un site, să dea știri libere de orice constrângeri. Dacă Rusia ar avea presă liberă acest război este posibil să nu fi avut loc niciodată. Sau a doua variantă, guvernul care împinge țara într-o astfel de situație risca să se prăbușească sub presiunea populației care, până la urmă, plătește prețul nebuniei unui om.
Libertatea de expresie înainte de orice trebuie înțeleasă ca o presiune care se pune pe un regim nedemocratic. Situația din Federația Rusă este atât de dramatică încât nici nu se poate dezbate un subiect legat de libertatea de expresie. Pentru Federația Rusă contează doar competiția militară cu Statele Unite și întreaga presă este folosită ca un arsenal de propagandă în sprijinul regimului Putin.
Într-o confruntare între două puteri nucleare desigur că și presa își are rolul ei. Dar în timp ce în Rusia nedemocratică presa devine parte a arsenalului militar, în țările democratice presa devine parte componentă a societății civile, liberă să se exprime, liberă să critice guvernele care au făcut bine sau nu.
Libertatea de expresie autentică oferă cetățeanului ocazia să se exprime liber și despre vecini, mai precis despre situația din țările vecine.
În acest sens în timp ce Bulgaria propune României o colaborare mai strânsă, poziția ambiguă a primului ministru Viktor Orban, prietenia lui cu Putin, este de natură să deruteze, să îngrijoreze. De altfel, nici în Ungaria presa nu prea are motive să sărbătorească ziua libertății de expresie.
