08.04.2020 00.00 Agenda Publică cu Stela Cădar, invitaţi: dr. Călin Bumbuluţ, dr. Adrian Farcău, Gabriel Leş. Titlul emisiunii: Realitatea din spitalele din România.(reluare) 01.30 Ştiri 02.00 Audienţe în direct cu Victor Constantinovici, invitaţi: Adrian Marc, Cătălin Tolontan, Călin Cruceru. Titlul emisiunii: Încep testările pentru Covid 19 la Satu Mare. (reluare) 03.30 Portret de artist 04.40 Concert la Filarmonica Dinu Lipati din Satu Mare. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Agenda Publică cu Stela Cădar, invitaţi: dr. Călin Bumbuluţ, dr. Adrian Farcău, Gabriel Leş. Titlul emisiunii: Realitatea din spitalele din România.(reluare) 09.35 Info Studio cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiunii: Producţia de confecţii între necesitate şi realitate.. 10.25 La Psiholog cu Ioana Vladimirescu. Titlul emisiunii: De ce facem sacrificii? 11.05 Info Magazin cu Adriana Mureşan. Titlul emisiunii: Arta de a dărui. 11.45 Teleshopping 12.00 Ştiri 12.30 Audienţe în direct cu Victor Constantinovici, invitaţi: Adrian Marc, Cătălin Tolontan, Călin Cruceru. Titlul emisiunii: Încep testările pentru Covid 19 la Satu Mare. (reluare) 14.00 Agenda Publică cu Stela Cădar, invitaţi: dr. Călin Bumbuluţ, dr. Adrian Farcău, Gabriel Leş. Titlul emisiunii: Realitatea din spitalele din România.(reluare) 15.37 Teleshopping 15.55 Sănătate Frumuseţe Stil cu Ioana Vladimirescu şi Ioana Zaharia. 17.00 În Slujba Comunităţii cu Mihai Sălceanu, invitat: Eugeniu Avram. 18.00 Audienţe în direct cu Ioan Aniţaş, invitat: Eugenia Sabou (direct) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda Publică, cu Stela Cădar (direct) 22.00 Ştiri 22.30 Audienţe în direct cu Ioan Aniţaş, Eugenia Sabou (reluare)

Despre semnificaţia Zilei Naţionale a Culturii

Scris de Dumitru Păcuraru, 15 ianuarie 2020 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Ziua Culturii Naţionale nu este un eveniment care are nevoie de o pregătire specială pentru a putea fi sărbătorită în mod onorabil. Ziua de 15 ianuarie nu a fost propusă, şi deci nici nu a fost declarată, zi nelucrătoare. Nu şi-a găsit locul alături de sărbătorile religioase, Crăciunul, Paştele, Rusaliile, Sfântul Andrei, de Ziua Muncii şi de cele două Uniri, 1 Decembrie şi 24 Ianuarie, din motive obiective.

Oricum vine după seria zilelor libere de la sfârşitul şi începutul anului şi înaintea altei zile nelucrătoare, 24 ianuarie. Ce ar putea face românii dacă ar fi liberi de Ziua Culturii Naţionale? Ar putea vizita casele memoriale ale marilor oameni de cultură, muzeele, ar putea intra în librării, ar merge la teatru, la filarmonică, ar putea participa la lansarea unor cărţi, la vernisarea unor expoziţii etc. Pare cam aiurea, dar cam asta înseamnă a cinsti cum se cuvine cultura naţională într-o zi special dedicată culturii.

În 2019, în discursul său de la Academia Română, preşedintele Klaus Iohannis ţinea să ne aducă aminte că „în ultimii ani, din păcate, România se distinge prin cea mai redusă rată europeană de achiziţie şi lectură de carte. Pe fondul acestei situaţii, am apreciat declararea prin lege a anului 2019 drept Anul Cărţii ca o iniţiativă bună şi aştept din partea Guvernului să o pună în aplicare, cu eficienţă.” În încheiere, preşedintele adresa un îndemn: „Să dăm culturii în acest an o acţiune coerentă în favoarea lecturii şi a cărţii!”

Anul 2019 a trecut fără să se deosebească, în privinţa culturii, de alţi ani. Au fost două rânduri de alegeri, lumea s-a concentrat pe politică, lăsând cultura aşa cum a fost în ultimii zeci de ani: neglijată.

De la cel mai umil primar de comună la primarul municpiului reşedinţă de judeţ, de la preşedintele fiecărui consiliu judeţean la primul ministru şi preşedintele republicii, în toate discursurile lor politicienii remarcă rolul culturii în istorie, în educaţie, în societate, ba chiar şi în recunoaşterea identităţii naţionale a fiecărui stat din Uniunea Europeană.

Nu există program electoral în care să nu se regăsească expresii de genul „vom sprijini şi promova cultura, arta…” Vorbe de dragul vorbelor. În timpul celor două campanii electorale din 2019 nu prea ne aducem aminte ca vreun candidat sau partid să fi prezentat vreun program special dedicat culturii.

2020 este, de asemenea, un an cu două rânduri de alegeri. În programul partidelor care vor participa la competiţia electorală nu trebuie să ne aşteptăm la mari schimbări faţă de programele altor alegeri parlamentare.

În schimb, în programul pentru alegerile locale ne-am putea aştepta la surprize din partea unor candidaţi de primari şi de preşedinţi de consilii judeţene. Există primari în ţară care câştigă mandat după mandat pentru că au făcut cele mai ieftine investiţii: în cultură.

Majoritatea candidaţilor cred că pot câştiga dacă se laudă cu lucrări de infrastructură: poduri, drumuri, centuri de ocolire, trotuare etc. În realitate, acest gen de investiţii sunt finanţate din fonduri guvernamentale. Un partid aflat la guvernare, un grup de parlamentari, oameni influenţi, fac lobby la guvern şi obţin fondurile necesare unor investiţii. Primarul din localitatea respectivă îşi asumă meritele, dar este doar un simplu spectator, un profitor de ocazie.

În schimb, la nivelul localităţii pe care o administrează, la nivelul judeţului, aleşii au un cuvânt decisiv în promovarea culturii. Faptul că, în general, în competiţiile electorale nu se înscriu oameni de cultură face imposibile dezbaterile pe teme cultural-educative. Doar cetăţenii, oamenii de cultură, pot forţa introducerea unor teme în dezbaterile electorale. Un exemplu elocvent este cazul lui Nicuşor Dan. El s-a axat pe arhitectură.

Succesul lui la Bucureşti se datorează iniţiativei sale de a salva clădirile vechi, valoroase din Bucureşti. Un primar ca Ilie Bolojan s-a remarcat la Oradea prin reabilitarea faţadelor. Primarul din Baia Mare a mizat pe promovarea artei, a picturii băimărene, şi prin confortul urbanistic. Şi aceste tipuri de activităţi se înscriu tot în domeniul vast al culturii.

Dar despre cum s-a sărbătorit Ziua Culturii Naţionale în anul 2020, despre semnificaţia acestei zile cu totul speciale, vom avea timp să vorbim nu doar în preajma zilei de 15 ianuarie, ci pe parcursul ambelor campanii electorale din acest an.

Abonează-te acum Online!