Image 1
Image 2

Despre semnificația Zilei Naționale a Culturii

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Ziua Culturii Naționale nu este un eveniment care are nevoie de o pregătire specială pentru a putea fi sărbătorită în mod onorabil. Ziua de 15 ianuarie nu a fost propusă, și deci nici nu a fost declarată, zi nelucrătoare. Nu și-a găsit locul alături de sărbătorile religioase, Crăciunul, Paștele, Rusaliile, Sfântul Andrei, de Ziua Muncii și de cele două Uniri, 1 Decembrie și 24 Ianuarie, din motive obiective.

Oricum vine după seria zilelor libere de la sfârșitul și începutul anului și înaintea altei zile nelucrătoare, 24 ianuarie. Ce ar putea face românii dacă ar fi liberi de Ziua Culturii Naționale? Ar putea vizita casele memoriale ale marilor oameni de cultură, muzeele, ar putea intra în librării, ar merge la teatru, la filarmonică, ar putea participa la lansarea unor cărți, la vernisarea unor expoziții etc. Pare cam aiurea, dar cam asta înseamnă a cinsti cum se cuvine cultura națională într-o zi special dedicată culturii.

În 2019, în discursul său de la Academia Română, președintele Klaus Iohannis ținea să ne aducă aminte că “în ultimii ani, din păcate, România se distinge prin cea mai redusă rată europeană de achiziție și lectură de carte. Pe fondul acestei situații, am apreciat declararea prin lege a anului 2019 drept Anul Cărții ca o inițiativă bună și aștept din partea Guvernului să o pună în aplicare, cu eficiență.” În încheiere, președintele adresa un îndemn: “Să dăm culturii în acest an o acțiune coerentă în favoarea lecturii și a cărții!”

Anul 2019 a trecut fără să se deosebească, în privința culturii, de alți ani. Au fost două rânduri de alegeri, lumea s-a concentrat pe politică, lăsând cultura așa cum a fost în ultimii zeci de ani: neglijată.

De la cel mai umil primar de comună la primarul municpiului reședință de județ, de la președintele fiecărui consiliu județean la primul ministru și președintele republicii, în toate discursurile lor politicienii remarcă rolul culturii în istorie, în educație, în societate, ba chiar și în recunoașterea identității naționale a fiecărui stat din Uniunea Europeană.

Nu există program electoral în care să nu se regăsească expresii de genul “vom sprijini și promova cultura, arta…” Vorbe de dragul vorbelor. În timpul celor două campanii electorale din 2019 nu prea ne aducem aminte ca vreun candidat sau partid să fi prezentat vreun program special dedicat culturii.

2020 este, de asemenea, un an cu două rânduri de alegeri. În programul partidelor care vor participa la competiția electorală nu trebuie să ne așteptăm la mari schimbări față de programele altor alegeri parlamentare.

În schimb, în programul pentru alegerile locale ne-am putea aștepta la surprize din partea unor candidați de primari și de președinți de consilii județene. Există primari în țară care câștigă mandat după mandat pentru că au făcut cele mai ieftine investiții: în cultură.

Majoritatea candidaților cred că pot câștiga dacă se laudă cu lucrări de infrastructură: poduri, drumuri, centuri de ocolire, trotuare etc. În realitate, acest gen de investiții sunt finanțate din fonduri guvernamentale. Un partid aflat la guvernare, un grup de parlamentari, oameni influenți, fac lobby la guvern și obțin fondurile necesare unor investiții. Primarul din localitatea respectivă își asumă meritele, dar este doar un simplu spectator, un profitor de ocazie.

În schimb, la nivelul localității pe care o administrează, la nivelul județului, aleșii au un cuvânt decisiv în promovarea culturii. Faptul că, în general, în competițiile electorale nu se înscriu oameni de cultură face imposibile dezbaterile pe teme cultural-educative. Doar cetățenii, oamenii de cultură, pot forța introducerea unor teme în dezbaterile electorale. Un exemplu elocvent este cazul lui Nicușor Dan. El s-a axat pe arhitectură.

Succesul lui la București se datorează inițiativei sale de a salva clădirile vechi, valoroase din București. Un primar ca Ilie Bolojan s-a remarcat la Oradea prin reabilitarea fațadelor. Primarul din Baia Mare a mizat pe promovarea artei, a picturii băimărene, și prin confortul urbanistic. Și aceste tipuri de activități se înscriu tot în domeniul vast al culturii.

Dar despre cum s-a sărbătorit Ziua Culturii Naționale în anul 2020, despre semnificația acestei zile cu totul speciale, vom avea timp să vorbim nu doar în preajma zilei de 15 ianuarie, ci pe parcursul ambelor campanii electorale din acest an.