Asculta acest articolPersonajele care au ocupat poziții dominante pe scena politică în 2008-2009 se văd obligate să-și reamintească momente-cheie din vremea respectivă. Comisia parlamentară de anchetă a alegerilor prezidențiale și-a luat rolul în serios. Cheamă în fața lor persoane pe care le cred implicate în procesul alegerilor, le pun întrebări, îi obligă să-și reamintească și să explice gesturi și întâmplări din vremea respectivă.
Mircea Geoană, de exemplu, și-a adus aminte că a primit un telefon de la președintele Traian Băsescu prin care acesta îl anunța să nu-l nominalizeze pe Cătălin Voicu pentru funcția de ministru de interne pentru că îl va refuza. După un an același Voicu era arestat și condamnat la șapte ani de pușcărie.
Funcția de ministru de Interne i-a revenit lui Gabriel Oprea. Din cauza căruia s-a înființat comisia de control a alegerilor prezidențiale din 2009.
Mircea Geoană a fost întrebat și despre celebra lui întâlnire cu Sorin Ovidiu Vântu în noaptea de dinaintea confruntării finale dintre candidații prezidențiali. Traian Băsescu a aflat despre întâlnire și l-a pus pe contracandidatul său în mare încurcătură. Dată fiind diferența foarte mică de voturi este posibil ca Mircea Geoană să fi pierdut alegerile din cauza aceleași întâlniri cu un personaj foarte controversat la vremea respectivă.
Lista celor convocați în fața Comisiei cuprinde nume sonore. Politicieni, generali, parlamentari, ambasadori, alte figuri publice, dar și funcționari din linia a doua vor răspunde la întrebări. Se vorbește despre fraudarea alegerilor. Dacă nu s-ar lua în calcul această posibilitate ce rost ar mai avea ancheta?
Dacă se va ajunge la concluzia că alegerile au fost fraudate nu vor fi găsite probe materiale. Se va înscrie și scrutinul prezidențial din 2009 în rândul evenimentelor istorice neelucidate, la fel ca revoluția din 1989, la fel ca mineriadele.
În funcție de succesul sau insuccesul acestei anchete, se vor înființa pe viitor alte comisii parlamentare. Foarte probabil va urma o anchetă privitoare la arhiva SIPA. Avem parlament din 1990, dar până acum nu am avut anchete parlamentare. Acest parlament a descoperit un instrument politic de mare impact. În subtext ar fi vorba despre o revanșă a parlamentului față de ceea ce președintele Senatului numește abuzurile instituțiilor de forță, DNA și SRI. Lupta dintre “politic” și “juridic” poate lua forme aberante. În spatele luptei anti-corupție s-au plătit polițe, iar în spatele declarațiilor politice se ascunde o intenție de subordonare a justiției.
Fostul președinte Traian Băsescu se arată din zi în zi tot mai cutremurat de metodele folosite, patentate în timpul regimului său. A descoperit acum Traian Băsescu că în casa fiicei sale au fost instalate microfoane și era ascultată în cele mai intime manifestări din casa ei, din familia ei. S-a cutremurat ca în fața unei descoperiri macabre. Comisia parlamentară, aceasta sau alta, nu a ajuns la aceste aspecte. După cum decurg lucrurile se va ajunge și aici. Probabil nu se va rezolva mare lucru pentru că ascultatul telefoanelor a devenit un sport național, a provocat o psihoză în masă. Primul pas l-a făcut, totuși, președintele Traian Băsescu. El este artizanul sistemului de care se îngrozește acum. Este un fel de Danton.
Revoluțiile își mănâncă copiii. Membrii comisiilor parlamentare sunt și ei niște mici revoluționari. Unii dintre ei sunt parte a sistemului pe care vor să-l devoaleze.
Dar până una-alta să așteptăm rezultatele anchetelor. Dacă se va ajunge la concluzia că alegerile prezidențiale din 2009 au fost fraudate ce se va întâmpla? Nimic.
