Deruta i-a determinat pe români să îşi scoată banii din bănci şi să îi bage în consum

Românii îşi schimbă comportamentul de economisire şi investiţii, derutaţi de fluiditatea condiţiilor de piaţă şi de emoţiile şi efectele provocate de războiul Rusiei în Ucraina. Volumul depozitelor bancare ale populaţiei a înregistrat noi variaţii, de miliarde de lei, după ce, în martie, depozitele se reduseseră surprinzător cu echivalentul a peste 4,42 miliarde de lei, arat[ cursdeguvernare.ro.

În aprilie a urmat o creştere de 3,3 miliarde de lei, urmată de o nouă scădere, de 2,1 miliarde de lei în luna mai şi de o relativă stagnare în iunie, la nivelul total de 283,5 miliarde de lei.

Tentaţia de retragere a banilor a fost relativ ameliorată, deocamdată, în privinţa depozitelor bancare, ca urmare a creşterii dobânzilor.

Românii şi-au retras din bănci 6,22 miliarde de lei în prima jumătate a anului

Aceeaşi cauză a creşterii dobânzilor, însă, interpretată precipitat potrivit experţilor, a făcut ca tentaţia amintită să rămână puternică în cazul investiţiei în fondurile mutuale de obligaţiuni şi a dus la retrageri nete de peste 1,52 miliarde de lei din fondurile mutuale în mai şi iunie şi de 4,12 miliarde de lei în primul semestru din 2022.

Astfel că românii şi-au retras din bănci şi din fondurile mutuale 3,22 miliarde de lei în mai şi iunie şi 6,22 miliarde de lei în primele 6 luni ale anului.

În mare parte, banii s-au dus în consum. Aceasta reiese din faptul c[ cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut cu 4,2% în iunie 2022 / iunie 2021, ritm anual în scădere, totuşi, faţă de cel din lunile anterioare, de 5,3% în mai, respectiv 6,6% în aprilie.

Trebuie precizat că majoritatea banilor românilor din bănci (61 – 62% din total) sunt în conturi curente, fiind cel mai adesea conturi de salarii, sau rezultatul lipsei de apetit pentru diversificare, amplificată de marile tensiuni induse de inflaţie şi de cauzele acesteia ce decurg din război.

Astfel că retragerile au fost rezultatul deciziilor celor cu mulţi bani în bănci, mai receptivi la evoluţia dobânzilor la depozite. În aprilie, valoarea depozitelor a revenit până la un nivel comparabil cu cel din ianuarie.

În 6 aprilie, Banca Naţională îşi confirma decizia de a creşte dobânda de referinţă cu un ritm mai susţinut şi neobişnuit de mare.

Pe de altă parte, o parte din emoţia declanşată de scumpirea galopantă a energiei va fi fost ameliorată de decizia guvernamentală, din martie, de a continua compensarea scumpirilor până în martie 2023.

Preţurile obligaţiunilor au scăzut din cauza creşterii dobânzilor care fac mai atractive depozitele bancare

„Schimbarea comportamentului de economisire al românilor continuă pentru că şi situaţia rămâne volatilă. Deciziile sunt luate sub imperiul condiţiilor volatile de pe piaţă şi, adeseori, şi în urma unor erori de raţionament şi a grabei”, spune Mihnea Bărbulescu, director executiv la Erste Asset Management România.

Aşa de pildă este cazul retragerii din fondurile mutuale de obligaţiuni, sub influenţa scăderii randamentelor acestora din această perioadă.

Preţurile obligaţiunilor au scăzut din cauza creşterii dobânzilor care fac mai atractive depozitele bancare. Aceasta face ca deţinerea de obligaţiuni să însemne pierdere de capital, ceea ce şi induce rapiditatea reacţiei.

Numai că reacţiile rapide sunt apanajul investitorilor profesionişti, care speculează momentul.

„Este cel puţin paradoxal să retragi bani din fondurile de obligaţiuni care fac plasamente în titluri de stat, ca să cumperi titluri de stat de la bănci. Ai obţine, în cel mai bun caz acelaşi rezultat, deşi îndeobşte fondurile au rezultate mai bune decât plasamentele individuale, ca urmare a diferenţei de forţă de negociere”, explică Mihnea Bărbulescu.

Din retragerile nete de 4,12 miliarde de lei din fondurile mutuale, peste 83% sunt în dreptul fondurilor de obligaţiuni. Ori, se ;tie c[ durata recomandată a plasamentului în astfel de fonduri este de 3 -5 ani.