De Ziua Culturii Naţionale, la Teatrul de Nord revine “Tără(z)boi”

”Tără(z)boi”

Spectacolul cu piesa basarabencei Mariana Starciuc a avut premiera în 2018

Trupa Mihai Raicu a Teatrului de Nord prezintă miercuri, 15 ianuarie, de la ora 19:00, în Sala Mare, spectacolul cu piesa “Tără(z)boi” de Mariana Starciuc, în regia lui Ovidiu Caiţa şi scenografia Andei Pop. Producţia a fost prezentată aseară şi la Arad, în “Luna plină de teatru”.

Din distribuţie fac parte Crina Andriucă, Raluca Mara, Roxana Fânaţă, Alexandra Odoroagă, Ciprian Vultur, Cătălin Mareş, Romul Moruţan, Ioana Cheregi, Anca Dogaru, Stelian Roşian, Andrei Gîjulete, Adriana Vaida. Video design – Dimitris Palade, light design – Lucian Moga şi Alexandru Dancu.

Sunt aşteptaţi spectatorii care au ales acest spectaocl opţional în abonamente, iar preţul biletului va fi 15 lei, intrare generală.

Aşadar de Ziua Culturii Naţionale, aleasă pentru ziua de naştere a lui Mihai Eminescu (împlinindu-se în acest an 170 de ani de la naşterea celui considerat poet naţional at]t în Rom]nia c]t şi în Republica Moldova, Teatrul de Nord reia o piesă scrisă de o autoare din Basarabia, Mariana Starciuc, dramaturg şi scenarist de film, premiată la concursul Focus:Drama.ro în stagiunea trecută şi bazată pe fapte reale petrecute în anii tulburi ai conflictului interetnic din Transnistria între locuitorii de origine rom]nă şi cei de origine rusă.

Mariana Starciuc scrie cu forţă, cu empatie, cu suflu poetic, despre un război uitat şi absurd: conflictul de după declararea independenţei Republicii Moldova, în 1992. E o piesă care, la cum se prezintă acum contextul politic în ţara autoarei, e greu de crezut că se va vedea curând acolo. A fost nevoie de o călătorie “în celălalt capăt al spaţiului românesc” (după cum se exprima chiar Mariana) pentru ca piesa să devină spectacol, în 2018.

Căutându-şi identitatea, moldovenii îşi proclamă independenţa şi trec la grafia latină, recunoscând că limba lor e, în fond şi la urma urmei, cea română, cu rusismele de rigoare cu tot. La malul Nistrului, familia unui pădurar care răspunde şi de o zonă de dincolo de râu intră în frenezia războinică atunci când lucrurile se precipită între etnicii români şi cei ruşi. Masa de săteni, destul de amorfă şi indolentă, devine, încet-încet, un monstru cu colţii tot mai tăioşi, în timp ce dincolo sosesc mercenari momiţi dintre condamnaţii de drept comun, carne de tun în războiul Kremlinului pentru influenţă în zonă.

Tărăboiul ăsta cu arme şi cu moarte scoate oamenii din mecanica socială şi arată ce poate fiecare, demonstrează că ăia răi pot fi buni şi ăia buni pot fi răi, explorează ciocnirile egoismelor personale şi colective, umanismul şi dezumanizarea, felul în care lupta se duce de fapt în capul fiecăruia. Autoarea driblează ispita alunecării în melodramă şi cea a hiperdramatizării morţii. Rezultă un text foarte bine calibrat, cu planuri largi ale mişcărilor istoriei şi planuri strânse pe soarta indivizilor.