De Ziua Justiției, Dragnea și Tăriceanu vor desecretizare totală

Asculta acest articol

Președinții camerelor Parlamentului au depus împreună un proiect în acest sens

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea, susţin în expunerea de motive a proiectului legislativ depus de ei pentru declasificarea deciziei CSAT privind combaterea corupţiei că Parlamentul are dreptul constituţional de a examina şi de a se informa asupra problemelor sociale care pot intra pe agenda sa legislativă, printre acestea numărându-se şi încheierea protocoalelor secrete dintre SRI şi DNA.

Liderii coaliţiei de guvernare spun că este inadmisibil să se încheie protocoale secrete prin care se stabilesc măsuri sau proceduri de urmărire penală de natura celor prevăzute în Codul de procedură penală, susţinând că independenţa magistraţilor este una dintre valorile estenţiale în sistemul judiciar, iar Parlamentul are dreptul să dezbată orice probleme de natură să afecteze această independenţă. De asemenea, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea spun că protocoalele secrete au dus la crearea unor abuzuri grave, iar nu puţini cetăţeni au fost condamnaţi penal pe baza acestor înţelegeri, fără a avea parte de un proces echitabil.

În acelaşi document este menţionat faptul că respectarea procedurilor penale în toate fazele urmăririi şi procesului penal propriu-zis, fără a se încălca drepturile şi libertăţile celor care sunt cercetaţi sau judecaţi penal, este esenţa pentru funcţionarea unui stat de drept. Iniţiatorii mai susţin că este inadmisibil să se încheie protocoale secrete între SRI şi DNA, prin care se stabilesc măsuri sau proceduri de urmărire penală de natura celor prevăzute în Codul de procedură penală.

Propunerea legislativă a fost depusă de Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu pentru dezbatere şi adoptare în procedură de urgenţă, vizând declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei, fraudei şi spălării banilor, precum şi a tuturor documentelor care conţin informaţii clasificate în baza acesteia.

Ei susţin că în ultimele luni “gravele abuzuri” au fost confirmate prin protocoalele secrete semnate între SRI şi diferite instituţii din justiţie, protocoale “ieşite din orice normă juridică şi a statului de drept, care dovedesc că drepturile fundamentale pe care se bazează orice stat democratic au fost încălcate”, iar în aceste condiţii se impune “asumarea unei agende legislative care să repare această stare de fapt şi să asigure revenirea în matca statului de drept”. Proiectul prevede şi că “orice cetăţean va putea avea acces liber la aceste documente”.

Toader: Justiție în slujba cetățeanului

Ministrul Tudorel Toader spune, într-un mesaj transmis duminică, de Ziua Justiţiei române, că justiţia este un serviciu de interes public, esenţială în procesul de consolidare a statului de drept şi este şi trebuie să fie în slujba cetăţeanului, garantul realizării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Mesajul procurorului general

Şi procurorul general Augustin Lazăr a transmis un mesaj de Ziua Justiţiei române, afirmând că zceastă zi trebuie să fie un prilej de analiză a parcursului sistemului judiciar, în contextul modificărilor legislative care afectează magistratura şi justiţia penală şi al atacurilor la adresa judecătorilor şi procurorilor, mult mai dure şi mai frecvente în această perioadă. El spune că magistraţii pot răspunde acestor provocări în primul rând prin semnalul de unitate şi de implicare pe care trebuie să îl dea atunci când sunt în discuţie chestiuni fundamentale, care privesc însăşi esenţa justiţiei, ca serviciu public.

De asemenea, el le transmite cetăţenilor, “justiţiabili sau nu”, să aibă încredere în procurori.