De la NATO direct la războiul vorbelor | Informaţia Zilei

De la NATO direct la războiul vorbelor

Scris de Dumitru Păcuraru, 04 aprilie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Cu siguranţă preşedintele Iohannis era conştient că va stârni o furtună vorbind despre PSD la şedinţa solemnă dedicată NATO. Într-o campanie electorală trebuie să existe un moment zero care să declanşeze forţele, să pună în stare de război combatanţii.
Decizia este posibil să fi aparţinut echipei de campanie. Candidatul în alegerile moderne nu face şi nu spune ce vrea. El trebuie să asculte de consultant.

Acesta, prin pregătire, prin experienţa acumulată de-a lungul altor campanii, intuieşte reacţia adversarilor. El ştia, în acest caz, că dacă preşedintele Iohannis va ataca PSD în cadrul şedinţei se va vorbi despre el, va deveni centrul dezbaterilor ulterioare.

Acelaşi consultant trebuie să fi fost sigur că, luat prin surprindere, PSD nu va avea replică. Într-adevăr, liderii coaliţiei de guvernare s-au mărginit să-i spună preşedintelui că nu se face aşa ceva, că nu se cade să se compromită ideea de NATO. Dar cam aici se opresc replicile.

Preşedintele a lansat un pachet de probleme, urmând ca partidele de opoziţie să continue campania, dezvoltând subiectele din discursul lui Klaus Iohannis.
Mingea părea clar în terenul opoziţiei. A apărut însă cazul Augustin Lazăr.

Procurorul general, ca tânăr procuror înainte de 1989, a refuzat eliberarea unui deţinut politic, Iulius Filip. Tăriceanu sesizează oportunitatea şi cere demisia lui Augustin Lazăr. În acest fel contrabalansează acuzaţiile din discursul preşedintelui, un apărător al procurorului general.

O campanie electorală este o împletitură de fapte, de declaraţii, de incidente. Într-o campanie tot ce este normal este trecut cu vederea. Ruperile de ritm, disfuncţionalităţile atrag atenţia publicului. Candidatul trebuie să fie mereu în centrul atenţiei. Nu sunt permise pauzele.

În cazul euroalegerilor, la cele 30 de zile de campanie oficială, cuprinsă între 26 aprilie şi 26 mai, se adaugă perioada de pregătire. În cele 22 de zile se pot face multe lucruri. Discursul preşedintelui Iohannis este una dintre acţiunile premergătoare campaniei. Ca şi cererea lui Tăriceanu adresată procurorului Lazăr de a-şi da demisia.

Tot în pre-campanie poate fi integrat şi cazul Kovesi. Dar şi nunta perechii de politicieni Olguţa Vasilescu – Claudiu Manda. PSD, prin publicitatea excesivă, dorea să detensioneze atmosfera de pe scena politică, să umanizeze politicianul.
Vom avea parte şi de asemenea evenimente pe parcursul campaniei.

Acţiunile culturale se încadrează perfect în conceptul de campanie electorală modernă. La fel ca şi luarea copiilor în braţe de către candidaţi. Există şi o latură veselă a campaniilor electorale, dar la fel de înşelătoare ca atacurile reciproce.

Totuşi, când se trage linie, rezultatele arată că a contat în primul rând mesajul serios, dezbaterile concrete, pe probleme care influenţează în mod direct viaţa cetăţeanului. Sunt remarcaţi candidaţii cu un discurs coerent, moderaţi, conectaţi la realitate.

Cum se poate discerne între demagogie şi un program în care candidatul chiar crede? Prin perseverenţa cu care respectivul candidat îşi prezintă proiectele personale, fiind mai puţin interesat de ce face contracandidatul lui. Lucru valabil şi pentru entităţile în competiţie, respectiv partidele înscrise în cursa electorală.

Deocamdată avem doar sloganele. PSD: „România merită mai mult”. Sloganul PNL: „România, în primul rând”. Aceste slogane trebuie „umplute” cu ceva concret, pipăibil.

Abonează-te acum Online!
  • Dacă vrei ca reclama ta să apară aici, sună la 0745.657.429 sau 0744.55.2345