20.07.2018 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Crăciun, Emil Şuhani, Radu Creţu. Titlul emisiunii: Şedinţă de guvern cu protestatarii la gard. (reluare) 01.30 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia. 02.40 Cultură, Hajduszoboszlo vacante de vis. 03.00 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 04.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Adrian Pristopan. 05.30 Info Studio cu Laczko Eva. Titlul emisiuni: Casa zâmbetelor-oază de bucurie. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Simona Niste. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Ilyes Ilona. 08.00 Audienţe în direct cu Ioan Aniţaş, invitat: Adrian Cozma. Titlul emisiuni: Creşterea cailor de rasa şi relaxarea. (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea: Simona Niste. 09.30 Sănătate frumuseţe stil, cu Ioana Vladimirescu, invitat: . 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Barta Barnabas, Gordan Dalma, Gsiszar Lorant. Titlul emisiunii: La Satu Mare se organizează Întâlnirea Naţională a Tineretului Catolic. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Crăciun, Emil Şuhani, Radu Creţu. Titlul emisiunii: Şedinţă de guvern cu protestatarii la gard. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Iuliu Cadar. Titlul emisiuni: Iuliu Cadar-raport la 3650 de zile. 14.35 Teleshopping 15.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Adrian Pristopan. 16.00 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 17.30 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitat: Alina Perşa. Titlul emisiunii: Asociaţia ACT4U, implicată în diverse activităţi ecologice. 18.00 Sănătate,cu Mihaela Ghiţă, invitat: Cătălin Cismaş. Titlul emisiuni: Cum controlăm furia? 18.30 Şedinţă de Consiliu 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct, cu Mihai Sălceanu, invitat: Constantin Demian, Daniela Silaghi. Titlul emisiunii: Care sunt cele mai mari probleme ale adolescenţilor?(reluare) 23.00 Şedinţă de Consiliu

De la independenţa statală la “statul de drept” şi “statul paralel”

Scris de Dumitru Păcuraru, 10 mai 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Pentru români 9 Mai nu este doar Ziua Europei. Cunoscută ca Ziua Independenţei, 9 Mai 1877 marchează data declarării independenţei statale a României. A unei Românii din care nu făcea parte Transilvania.

Dubla sărbătoare s-a contopit la Cotroceni. Preşedintele Klaus Iohannis, spre deosebire de 1 Decembrie, nu a mai făcut o triere a invitaţilor, după dosarele penale.

Refuzul său de a-i invita în tribuna oficială pe preşedintele Senatului şi pe cel al Camerei Deputaţilor intra într-o logică politică.

Urmau alegerile parlamentare, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu erau liderii PSD şi ALDE, partide aflate în competiţie cu PNL, partidul preşedintelui. Decizia a fost aspru criticată, iar până la urmă s-a dovedit că nu a adus niciun beneficiu electoral.

Nici ca imagine pentru preşedinte, pentru că în momentele cu o încărcătură simbolică mare românii vor consens, vor să-i vadă pe politicieni trecând peste interesele de partid.

9 Mai, ca Ziua Europei, nu are o tradiţie în România. ~n ultimii ani nici Ziua Independenţei nu a fost marcată în mod deosebit. 24 ianuarie 1959 a întrecut, prin semnificaţie, 9 mai 1877.

Probabil şi prin aportul de imagine al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. În ciuda rolului său crucial în modernizarea României, regele Carol I nu are aura lui Cuza. Perioada comunistă şi-a pus amprenta pe istoria României. Ne place sau nu, a făcut o selecţie, punând în umbră rolul monarhiei.

În timpul campaniei prezidenţiale din 2014 s-a făcut o trimitere destul de transparentă dinspre candidatul de origine germană Klaus Iohannis spre familia regală a României, tot de origine germană, după cum se ştie.

Se simte ceva din spiritul german, se simte ceva din proverbiala ordine şi disciplină germană în funcţionarea statului român? Date fiind circumstanţele electorale, victoria în alegeri a coaliţiei PSD-ALDE, preşedintele Iohannis nu şi-a putut exersa eventuala moştenire genetică.

Mai degrabă s-a balcanizat el însuşi decât a germanizat clasa politică românească. Acelaşi fenomen de balcanizare se resimte în cazul UDMR. Parlamentarii UDMR merg la Bucureşti ca unguri şi se reîntorc în judeţele lor din Ardeal ca politicieni sadea de Dâmboviţa.

În paranteză fie spus, parlamentarii maghiari, ca de altfel toţi politicienii UDMR, mizează pe sărbătorile maghiarimii, pe momente istorice cu valoare de simbol, crezând că în felul acesta îşi apropie electoratul.

În anii electorali şi politicienii români procedează la fel. În schimb în anii fără alegeri nu-i mai interesează. Iar 2017 este un an fără alegeri şi prin urmare şi 9 Mai va fi doar bifată într-o agendă şi nu sărbătorită în spiritul ei.

Mai mult decât altădată, în această perioadă se dezbate intens problema statului, nu ca instituţie, ci ca deviaţie. “Statul de drept”, “Sistemul”, “Binomul”, “Statul paralel” au devenit laitmotive de dezbatere publică. Dacă fostul preşedinte Traian Băsescu se implică în dezbatere cu o mare intensitate, actualul preşedinte ocoleşte subiectul.

Ca şef al statului, o sintagmă care nu este trecută în Constituţie ca atare, opinia lui are o greutate mare, cât a tuturor politicienilor la un loc. Klaus Iohannis refuză însă speculaţiile. Pare să aibă un drum drept, un parcurs pe care, din păcate, nu şi-l face cunoscut.

Nici cu ocazia obţinerii independenţei de stat preşedintele României nu şi-a făcut cunoscută teza sa despre stat, în raport cu evenimentele care se derulează pe scena politică. Dar şi 10 Mai este zi de sărbătoare. Este fosta zi naţională a României regale şi, înainte de regimul comunist, şi Ziua Independenţei.

Abonează-te acum Online!