Asculta acest articolPuse în umbră de preocupările pentru prezidențiale, alegerile europarlamentare marchează, totuși, un moment extrem de important în viața fiecărei țări. Cu condiția ca reprezentanții ei să meargă la Bruxelles cu idei clare despre ce pot face pentru țara lor.
Problema este că nu se prea vede rolul unui europarlamentar.
Se știe doar că au condiții, o situație excelentă, că au un câștig foarte bun și că nu muncesc. Nu este obligatorie nici prezența, din moment ce în destul de puținele imagini din Parlamentul European sala este aproape goală.
Este important pentru fiecare partid să obțină cât mai multe mandate în Parlamentul European, însă nu se întâmplă o catastrofă dacă are mai puține sau chiar deloc.
În PE nu pare să existe putere și opoziție. De pildă majoritatea este deținută de dreapta, de popularii europeni, însă România are un comisar european de la PSD. Consiliul European, guvernul UE, este format din toate partidele, în funcție de numărul de mandate.
Corina Crețu este comisar european la una dintre cele mai importante comisii, comisia de politică regională. Ce a câștigat România? Nimic în plus. Mai mult, Corina Crețu a reușit să se certe cu PSD, cu guvernul, astfel că nu se va mai afla pe listele PSD la alegerile din 26 mai.
Românii își consumă energiile în politica internă. Aici dacă obții rezultate bune ajungi la putere.
Dar și dacă ești în opoziție merită să faci politică. Nu curge, dar ceva tot picură.
Merită să fii președinte și dacă nu ai guvernul tău. Prerogativele prezidențiale sunt aceleași. Nimeni nu te întreabă cât muncești, câte zile de concediu ai. Faci ce vrei. Dacă îți place jocul politic este mai spectaculos să ai în guvern un adversar, nu un partener. Oricum, ai în subordine serviciile secrete, numești șefii la Parchetul General, la DNA, numești ambasadorii, ești șeful CSAT.
Traian Băsescu a fost întrebat dacă va candida pentru Parlamentul European. Ce să facă el la Bruxelles? În afară de veniturile foarte mari nu prea merită efortul de a face naveta între București și Bruxelles. În schimb lui Crin Antonescu i-ar conveni să fie europarlamentar. În mare parte, din cauze financiare. Pentru cât a făcut el pentru PNL merită o mică recompensă.
Pentru marea majoritate a populației, incluzând aici și milioanele de români din străinătate, alegerile europarlamentare nu înseamnă aproape nimic. Din această cauză prezența la urne este destul de mică, mai mică decât la orice alt tip de alegeri.
Cu toate acestea, campania electorală este foarte importantă pentru fiecare partid. În funcție de rezultat se poziționează pentru viitoarele alegeri, respectiv pentru cele prezidențiale de la toamnă și pentru localele și parlamentarele de anul viitor.
Dacă de exemplu partidul lui Traian Băsescu nu trece pragul electoral nu va mai prea conta pe scena politică. Dacă PSD nu se situează pe primul loc nu prea mai are justificare titlul de cel mai mare partid din România. Dacă PNL nu are un scor mai bun decât alianța USR-PLUS se justifică întrutotul un candidat prezidențial comun, altul decât Klaus Iohannis.
Mai departe, dacă UDMR nu trece pragul electoral se pune sub semnul întrebării intrarea în viitorul parlament din 2020.
Fără îndoială, noua sesiune parlamentară începe sub semnul campaniei electorale pentru alegerile din 26 mai. Vom asista la lupte electorale mai spectaculoase, la confruntări mai dure, pentru că peste mai puțin de patru luni are loc un mare examen de capacitate politică.
