Asculta acest articolDacă în prima zi referendumul nu s-a bucurat de o consistentă prezență la vot a alegătorilor, a doua zi partidele speriate că ar putea fi un mare eșec moral, s-au mobilizat și au reușit să scoată lumea din case.
Desigur, preoții și-au îndemnat, i-au rugat, le-au explicat credincioșilor cât de important este să meargă la vot pentru susținerea familiei creștine, formată dintr-un bărbat și o femeie.
Nu știm cât de active au fost persoanele cuprinse între cele patru litere: LGBT, fiecare desemnând persoane cu deviații de ordin sexual, dar mai ales moral. Se punea la îndoială faptul că și aceștia sunt creațiile Domnului. Nu sunt. Având o moralitate îndoielnică, lăsându-se dominați de instincte animalice, corupând tinerii neștiutori, aceste persoane obișnuite să-și trăiască viața pe ascuns, sunt și din punct de vedere social un pericol.
Dacă ar fi cinstiți cu ei înșiși și-ar mai ascunde adevărata orientare sexuală? Nu. Ar ieși în lume și și-ar cere drepturile. Doar o mică parte dintre ei au acest curaj. Restul își duc viața mizerabilă în grupuri absconse, departe de lumina dumnezeiască a Domnului nostru Isus Hristos.
Fiii ai întunericului, acești nefericiți ai soartei nu sunt chiar atât de inabili încât să-și ceară dreptul de a se căsători între ei, adică bărbat cu bărbat, femeie cu femeie. Ei au adoptat o strategie menită să demobilizeze alegătorii. Dacă ar fi ieșit în stradă, reacția populației ar fi fost promptă. Prezența la vot ar fi crescut spectaculos ajungând la cifre cum nu s-au prea văzut la ultimele scrutine. Au preferat pasivitatea. Ca și când nu ar exista. Nu s-a văzut amenințarea în mod direct. Strategia defensivă a perverșilor a dat roade, cel puțin în prima zi a referendumului în care s-au preznetat la vot 5-6% dintre alegători.
Pe de altă parte, nici guvernul nu și-a făcut datoria. Lipsa de informare și-a spus cuvântul. Populația nu a fost informată nici măcar de către primării. Nu s-au publicat listele cu secțiile de vot în presă. Prefecturile nu s-au obosit nici măcar să anunțe redacțiile să ceară acreditări pentru reporterii de teren.
Pe scurt, dacă s-a înregistrat un eșec, acesta trebuie pus pe seama guvernului. Chiar dacă inițiativa a pornit de la biserică, guvernul avea datoria să ia inițiativa organizării referendumului după toate regulile.
Trecerea la limită este, de asemenea, un semn de slăbiciune, de lipsă de coerență a deciziilor, de dezbinare a societății. Dacă 99,999% dintre cetățenii români sunt adepții familiei normale, la urne trebuiau să se prezinte măcar jumătate dintre ei.
Din grija de a trece referendumul unii angajați ai primăriilor și-au depășit atribuțiile și riscat libertatea. O salariată a unei primării a fost prinsă cu 17 cărți de identitate. I se va întocmi dosar penal. Merita riscul? Vinovatul moral este cel care i-a cerut acest lucru. Așa cum s-a întâmplat și în cazul lui Liviu Dragnea la referendumul pentru suspendarea președintelui Traian Băsescu. Liderul PSD, pe atunci secretar general al partidului, s-a ales cu o condamnare de care se luptă să scape prin diferite tertipuri. Sau cel puțin așa se spune.
O analiză mai aprofundată a acestor alegeri aparent fără o miză de va face zilele următoare. De exemplu va fi amplu dezbătută atitudinea președintelui Klaus Iohannis, care a sfidat referendumul.
