16.10.2018 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Claudiu Ţinca, Valeriu Bancea. Titlul emisiunii: Un nou scandal pe legile justiţiei. (reluare) 01.30 Cultură – 10x10 Născut în România 03.10 Cultură – Inaugurarea bibliotecii Petru Bran 04.40 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea.Titlul emisiuni: Relaţia miliţiei cu judeţeana de partid. 05.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Vasile Antal. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Adrian Marc. Titlul emisiunii: Planul Spitalului Judeţean pentru îngrijirea pacienţilor. (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Sănătate, frumuseţe, stil 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Kiss Jozsef, Papellas Istvan. Titlul emisiunii: Rolul comunităţii creştine în protejarea vieţii. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Claudiu Ţinca, Valeriu Bancea. Titlul emisiunii: Un nou scandal pe legile justiţiei. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea.Titlul emisiuni: Relaţia miliţiei cu judeţeana de partid. 14.30 Teleshopping 14.45 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Aracs Loredana. Titlul emisiunii: Prevenţie, diagnostic şi tratament în cancerul la sân. 15.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Vasile Antal. 16.40 Cultură – Inaugurarea bibliotecii Petru Bran 17.30 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjan, invitaţi: Florin Mulcuţan. Titlul emisiunii: Se înscrie istorie in bocul sătmărean. 18.30 Audienţe în direct. 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar în direct 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct. 23.00 Cultură – Russian Night la Poesis – Concert cu Tania Pop.

De ce n-are lumea încredere în clasa politică?

Scris de Dumitru Păcuraru, 01 martie 2016 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Un sondaj recent arată că doar 12% din populaţie are încredere în partide şi politicieni. Aşa să fie oare? Alegătorii se împart în două mari categorii: cei care în momentul în care intră în casă pornesc televizorul şi cei care atunci când intră în casă opresc televizorul. Această primă mare diviziune a electoratului s-a făcut în campania în urma căreia a fost ales preşedinte John Kennedy.

De atunci lucrurile au evoluat. Campaniile electorale au devenit tot mai sofisticate, mai tehniciste. În teorie, rolul candidaţilor părea să fi trecut în plan secundar, prioritară fiind strategia impusă de strategi profesionişti. În ultima vreme s-a revenit, astfel că omul contează mai mult decât strategia.

Dar să vedem de ce unii opresc televizorul când intră în casă, iar alţii îl pornesc? Răspunsul pare simplu. Unii s-au săturat de politicieni, iar alţii mai speră că, totuşi, se va ivi de undeva o figură salvatoare. Conform sondajelor, mai au încredere în partide şi politicieni doar 12% din cetăţenii cu drept de vot. În acelaşi timp se prezintă la vot puţin peste jumătate dintre alegători. Cum explică sociologii această diferenţă? Nu o explică în niciun fel. Trec peste această inadvertenţă. Ceea ce înseamnă că în realitate au încredere în partide şi politicieni jumătate din populaţie. Altfel nu s-ar duce să-i voteze.

Din cei peste 50% care merg la vot câţi pornesc televizorul când intră în casă şi câţi îl opresc? Nu vom şti niciodată cu precizie. În schimb putem intui de ce unii din cei care votează se uită la televizor, iar alţii nu. Care grupă este mai mare, a celor care urmăresc ce spun politicienii şi votează în funcţie de ce spun aceştia sau a celor care au opţiuni politice ferme? În cazul partidelor mari votul este politic sută la sută, fiecare cetăţean ştiind dinainte cu ce partid va vota? În parte aşa este. Partidele consolidate au un electorat captiv. Dar nu pentru totdeauna. Cetăţeanul care se uită la televizor sau citeşte ziarul vrea să se convingă mereu dacă are dreptate, dacă votează corect punând ştampila pe un anumit partid.  S-ar  părea că sondajele arată că electoratul captiv este cel mai doritor să se informeze. El trebuie ţinut în priză. Altfel se dezactivează. Acesta este şi motivul pentru care partidele mari, respectiv PSD şi PNL caută să fie mereu în centrul atenţiei. Politician cu experienţă, Traian Băsescu ştie că poate lansa Mişcarea Populară doar dacă este prezent zi de zi pe scena politică, spunând orice, numai să fie în centrul atenţiei.

:i, totuşi, după atâta spectacol, după atâta efort, numai 12% din populaţie are încredere în partide şi politicieni? În acelaşi timp au încredere în Biserică, DNA, preşedinţie, mass media, ISU etc. un procent ce variază de la 35% la 60%. Aceste procente de încredere vin oare de la cei ce opresc televizorul sau de la cei care îl pornesc în momentul când intră în casă?

Încrederea, ca şi neîncrederea, vin din convingerile pe care le insuflă, le provoacă sau le distrug mijloacele de informare în masă. Totul este un joc de imagine. Cine vorbeşte mult câştigă mult. Cine vorbeşte bine, dar rar, câştigă puţin şi rar. Aşadar, partidele şi politicienii se adresează celor care sunt dispuşi să asculte, să citească, să vadă cu ochii lor ce spun politicienii. Tocmai aici este problema. Din păcate, majoritatea liderilor politici, adică a celor care conduc partidele, nu au ce spune. Niciodată pe scena politică nu s-au perindat personaje atât de slab pregătite. Nu trebuie să fie neapărat intelectuali rasaţi, dar o fărâmă de cultură ar fi absolut necesar să aibă. Nu au simţul istoriei, nu au inoculat cultul străbunilor, nu cunosc de fapt istoria ţării pe care vor să o conducă.  Sau în cazul alegerilor locale, candidaţii nu cunosc istoria locului. Oamenii simt acest lucru şi din această cauză, sau şi din această cauză, au încredere în clasa politică doar în proporţie de 12%.

Abonează-te acum Online!