00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Mariana Săllăgean, Beniamin Urs, Horia Adrian Ungur. Titlul emisiunii: Ce decizii au luat liderii coaliţiei PSD-ALDE? (reluare) 01.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Bogdan Georgescu. Titlul emisiunii: Scriitorii de expresie maghiară din Carei sunt mai cunoscuţi în Ungaria. 02.25 Ne Cheamă Natura 03.25 Portret de artist 04.15 Concert Samus Quit Art - la Poesis 05.20 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Sînziana Cristea. Titlul emisiuni: Sînziana Cristea 4420 raport la de zile. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct, cu Mihai Sălceanu, invitat: Viorel Verzeş. Titlul emisiuni: Cât de sigur e sistemul de pensii de stat?(reluare) 09.00 La Psiholog 09.30 Viaţa la Ţară cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiunii: Ziua pomiculturii sărbătorită la Săuca. 10.30 Religie cu Eva Laczko, invitaţi: Pallai Bela, Roman Janos. Titlul emisiunii: Retrospectiva vizitei papale. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Mariana Săllăgean, Beniamin Urs, Horia Adrian Ungur. Titlul emisiunii: Ce decizii au luat liderii coaliţiei PSD-ALDE? (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc, invitat: Elisabeta Bekessy. Titlul emisiunii: Acţiuni cu tânăra generaţie în scop ecologic. 14.10 Teleshopping 14.30 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu, invitat: Georgiana Marina. 15.40 Prieteni necuvântători cu Alina Blejan, invitat: Zoltan Szabo, dresor de câini. 16.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Bogdan Georgescu. Titlul emisiunii: Scriitorii de expresie maghiară din Carei sunt mai cunoscuţi în Ungaria. 17.20 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjean, invitat: Gheorghe Sabău. Titlul emisiunii: Box în weekend: Cupa Voinţa – memorial Timofie Pogăciaş şi Liviu Gheţe. 18.00 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă. 18.30 Audienţe în direct, cu Eva Laczko (direct) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar (direct) 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct, cu Eva Laczko (reluare) 23.30 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Sînziana Cristea. Titlul emisiuni: Sînziana Cristea 4420 raport la de zile. 25.06.2019

De ce există doar un singur partid mare în România?

Scris de Dumitru Păcuraru, 30 mai 2018 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Principiul vaselor comunicante pare să fie valabil şi în politică. Oricât de mult scade sau creşte un partid procentul de sută la sută rămâne. Scena politică nu rămâne goală nicio clipă. Nici ştirbită. La un moment dat un partid obţine 30-40 de procente la alegeri pentru ca la următoarele alegeri să nu mai treacă pragul electoral. Pur şi simplu dispare. Până acum două principale partide de guvernământ au dispărut. Ambele de dreapta.

Ambele au dat şi preşedintele. Este vorba despre PNŢCD şi PDL. Amândouă au reuşit şi performanţa de a câştiga primăria generală a Capitalei. Ţărăniştii l-au dat pe Victor Ciorbea, iar democraţii pe Traian Băsescu. Unul a ajuns şi prim ministru, iar celălalt preşedintele ţării. Au fost partide mari şi nu mai sunt. PNŢCD există doar cu numele, iar PDL şi-a pierdut şi numele.

Se poate face o comparaţie cu PSD? Au foarte multe puncte comune. Atât ca partide cu structuri la nivelul întregii ţării, cât şi ca susţinere din partea electoratului.

Atacat din toate părţile încă de când se numea FSN, partidul fondat de Ion Iliescu a făcut faţă tuturor fracţionărilor. Petre Roman, Teodor Meleşcanu, Mircea Geoană şi acum Victor Ponta, au încercat să modernizeze partidul acesta mare încă de la naştere. Fiecare lider pus în faţa unui grup disident spunea că din fiecare încercare de rupere partidul iese mai întărit. Aritmetica alegerilor arată că au dreptate. PSD nu a scăzut sub 30 de procente indiferent de modul în care a guvernat. Şi nu atinge 50 de procente oricât de mult se străduieşte.    

Acest colos politic poate fi redus la dimensiunile unui partid mic sau mijlociu? Victor Ponta a crescut, s-a format în miezul fierbinte al acestei formaţiuni politice. A condus guvernul emanat de acest partid şi a condus şi partidul. Se presupune că îl cunoaşte bine. Îi cunoaşte slăbiciunile, dar cunoaşte şi secretul structurii indestructibile. Va reuşi să-l răstoarne? Schimbarea generaţiilor nu a afectat baza electorală. PSD continuă să rămână partidul persoanelor mai în vârstă, a populaţiei cu venituri mici, şi se spune că şi a celor mai puţin informaţi. Întrebarea este cum poate un astfel de partid să câştige alegerile cu scoruri atât de mari?   

Răspunsurile nu pot veni decât de la cei care au fost în interiorul PSD. Victor Ponta este unul dintre aceşti cunoscători. La fel şi Mircea Geoană. Vor reuşi să desluşească vreodată secretul succesului pe care ei înşişi l-au înregistrat ca lideri?

Mai degrabă ar putea explica de ce PSD nu reuşeşte să câştige niciodată alegerile prezidenţiale. De data aceasta răspunsul este la îndemâna oricui: pentru că în cazul prezidenţialelor electoratul de dreapta este unit.

Prin urmare succesul PSD se datorează dezbinării forţelor de dreapta. Dacă Tăriceanu nu rupea PNL, dacă Traian Băsescu nu lua o parte din PDL, dacă nu apărea USR decât ca o platformă în interiorul PNL, nu s-ar vorbi azi de un singur mare partid în România. S-ar vorbi de două mari partide, unul de stânga altul de dreapta.

De vină este principiul vaselor comunicante. Faptul că există un prag electoral prea jos, că nu există un sistem electoral care să favorizeze partidele care se situează pe primele două locuri fac din PSD un partid mare, iar din PNL un partid mijlociu.

Partidele mici îşi au şi ele rostul lor, dar lor li se datorează fărâmiţarea scenei politice. Victor Ponta declară că va face din Pro România un autentic partid de stânga. Dacă şi-ar fi propus să facă un partid de deapta nu ar fi făcut altceva decât să mai adauge un partid la puzderia de partiduleţe de dreapta.

Abonează-te acum Online!