De ce este importantă data alegerilor? | Informaţia Zilei

De ce este importantă data alegerilor?

Scris de Dumitru Păcuraru, 29 iulie 2020 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

De la controversatele alegeri din 1990, urmate de protestele din Piaţa Universităţii curmate de intrarea minerilor în Bucureşti, nu s-au purtat dispute atât de dure pe marginea unor alegeri ca în anul pandemiei. Problema este data. Cine trebuie să decidă data alegerilor, guvernul sau parlamentul?

Dacă ar fi  decisă de politicieni  chiar şi data Anului Nou s-ar schimba din patru în patru ani.

Pandemia le-a oferit politicilor ocazia de a se certa şi pe marginea datele la care vor avea loc alegerile locale şi parlamentare. Până acum guvernele erau cele care fixau data tuturor alegerilor, de la locale la parlamentare şi prezidenţiale.  Aşa este şi normal întrucât parlamentarii sunt direct interesaţi, sunt parte din procesul electoral. Nu este moral să-şi prelungească singuri perioada mandatului. Despre legalitate nu vorbim, pentru că ei, parlamentarii fac legile. 

De fapt, cum se fac legile? Destul de simplu. Guvernul, grupuri de parlamentari, iniţiază proiecte, iar majoritatea parlamentară le votează sau le resping. Exact asta este problema. Guvernul actual nu are în spate o majoritate parlamentară. PNL ar fi trebuit, după desemnarea premierului, să negocieze cu anumite partide parlamentare pentru formarea unei majorităţi. Nu a făcut acest lucru. Ar fi putut coopta la guvernare  USR-PLUS, UDMR şi PMP. L-ar fi putut readuce pe Tăriceanu în partidul pe care l-a condus şi în numele căruia a condus guvernul din 2004 până în 2008. De altfel, Călin Popescu Tăriceanu a mai plecat din PNL formând între anii 1990-1993 PNL-Aripa Tânără, dar după trei ani s-a reîntors în partidul-mamă.

În sfârşit, PNL putea atrage parlamentari la bucată, om cu om. Nu a procedat aşa, iar acum liberalii plătesc scump ambiţia de a forma singuri guvernul. Nu este simplu de condus o ţară cu un guvern minoritar. PNL ştie acest lucru şi nu prezintă guvernul ca  fiind minoritar. Nici opoziţia nu foloseşte termenul de „guvern minoritar”.

După cum s-a văzut, opoziţia nu s-a speriat nici de Covid 19, refuzând să voteze timp de două săptămâni o lege care să-i dea dreptul guvernului să-i ţină pe infectaţii asimptomatici în spitale. Nu se sperie nici de creşterea numărului persoanelor depistate pozitiv, cu coronavirus.

Pâinea este la PNL, iar cuţitul la partidele de opoziţie. La PNL este şi pandemia, iar la opoziţie lipsa oricărei responsabilităţi pentru economie şi creşterea infectărilor.

Parlamentarii partidelor de opoziţie ţin să arate că la ei  fiind cuţitul pot face orice.  :i taie în carne vie. De câte ori au ocazia blochează iniţiativele guvernului. Metaforic vorbind,  actuala opoziţie ar fi în stare să voteze creşterea numărului de infectări. Numai aşa, ca să pună înşi mai mare dificultate guvernul Orban.

Revenind la data alegerilor, ne putem pune întrebarea ce importanţă are data? În circumstaţele actuale este extrem de importantă. Nici în condiţii normale, un guvern minoritar nu poate conduce o ţară o perioadă lungă. Alegerile parlamentare organizate la timp, adică în luna noiembrie, ar tranşa problema majorităţii în parlament. Sau PNL ar câştiga alegerile, şi împreună cu partidele de dreapta ar forma noul guver, sau ar trece în opoziţie. Aşa funcţionează lucrurile în democraţie.

Desigur, intervine încă un element perturbator. Preşedintele este cel ce nominalizează premierul. În ciuda faptului că PSD, ALDE, Pro România şi UDMR deţin majoritatea în parlament, Klaus Iohannis nu a desemnat un prim ministru cu formarea guvernului din rândul acestor partide. Şi nu o va face nici dacă guvernul PNL ar cădea în urma unei moţiuni de cenzură. Şi nu a va face nici dacă în urma viitoarelor alegeri parlamentare s-ar forma o majoritate în jurul PSD.

În această situaţie, este normal ca PSD să-şi dorească organizarea alegerilor parlamentare cât mai târziu. Anul viitor, pentru că iarna dă de furcă guvernelor. Nu doar PSD, ci şi alte partide ştiu că amânarea legerilor provoacă o erodarea guvernului. Premierul Orban este obligat să se lupte cu pandemia, dar în acelaşi timp să repornească şi economia.

Cu cât criza va dura mai mult, cu atât este mai bine pentru opoziţie.  Pâinea este într-adevăr la PNL, dar nu şi cuţitul.

Şi amânarea alegerilor locale favorizează PSD. Pentru că are mulţi primari, iar dintre aceştia mulţi trec la alte partide. ALDE este într-o situaţie specială, sondajele arâtând că este posibil să nu treacă pragul electoral. Pro România, de asemenea, doreşte alegeri cât mai îndepărtate, ca să aibă timp să mai racoleze oameni de la PSD. Şi UDMR se pronunţă pentru amânarea alegerilor. Nu ştim însă ce vor alegătorii.

  

Abonează-te acum Online!
  • Goldis Admitere

  • Dacă vrei ca reclama ta să apară aici, sună la 0261.767.303 sau 0724.103.517