19.10.2018 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Iuliu Ilyes, Augustin Iştoc, Horea Adrian Ungur. Titlul emisiunii: La fiecare ieşire externă, preşedintele Iohannis atacă România. (reluare) 01.45 Cultură – Russian Night la Poesis – Concert cu Tania Pop. 02.50 Cultură – Zilele culturale Poesis – Recital de poezii 04.25 Cultură – 10x10 Născut în România 05.35 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Livia Haidu. Titlul emisiuni: Livia Haidu – raport la 10.220 de zile. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct cu Laczko Eva, invitat: Hrihorişan Felicia. Titlul emisiuni: Noi concursuri, noi provocări pentru Cutezătorii Munţilor.(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Aracs Loredana. Titlul emisiunii: Prevenţie, diagnostic şi tratament în cancerul la sân. 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Kiss Jozsef, Papellas Istvan. Titlul emisiunii: Rolul comunităţii creştine în protejarea vieţii. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Iuliu Ilyes, Augustin Iştoc, Horea Adrian Ungur. Titlul emisiunii: La fiecare ieşire externă, preşedintele Iohannis atacă România. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Cultură – Inaugurarea bibliotecii Petru Bran 14.30 Teleshopping 14.45 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc, invitat: Alina Perşa. Titlul emisiunii: Participarea voluntarilor sătmăreni la Ziua de Curăţenie Naţională 15.2o Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Vasile Antal. 16.15 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Livia Haidu. Titlul emisiuni: Livia Haidu – raport la 10.220 de zile. 17.10 Cultură – Zilele culturale Poesis – Recital de poezii 18.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea.Titlul emisiuni:Primi secretari şi relaţiile lor cu miliţia. 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 Cultură – Russian Night la Poesis – Concert cu Tania Pop.

“Dama de pică” de Ceaikovski revine pe scenele româneşti

Scris de Vasile Andreica, 04 noiembrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »
Aplauze pentru trupa Operei din Chişinău la Craiova

Aplauze pentru trupa Operei din Chişinău la Craiova

La începutul anului 1954, primul spectacol al noii săli a Operei Naţionale din Bucureşti a fost dedicat unei opere ruse, în ton cu timpurile proletcultismului, când tot ce venea de la “marele frate” răsăritean era prezentat în tonuri triumfale. Întâmplarea face ca opera aleasă atunci, “Dama de pică” de Piotr Ilici Ceaikovski, să fie cu adevărat o capodoperă, tot mai apreciată pe scenele lumii.

Redescoperirea acestei lucrări a culminat în anul 1992, când s-au lansat trei spectacole care au ajuns pe DVD şi sunt disponibile pe Youtube, dirijate de Valeri Gergiev la Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg, Seiji Ozawa la Viena şi Andrew Davis la Festivalul de la Glyndebourne. A urmat în 1999 o producţie la Metropolitan Opera din New York, avându-l cap de afiş pe Placido Domingo, iar acest şir de înregistrări au redat binemeritata faimă unei opere unice în felul ei, care până atunci fusese populară doar în spaţiul de cultură slavă, cu producţii de referinţă la marile teatre ale Rusiei.

De aceea prezenţa în Festivalul Internaţional “Elena Teodorini” de la Craiova a Teatrului Naţional de Operă şi Balet “Maria Bieşu” din Chişinău cu “Dama de pică” a stârnit un mare interes nu doar printre localnici, ci şi printre iubitorii de operă cunoscători din ţară. Sosirea artiştilor din Republica Moldova era ea însăşi o atracţie în acest repertoriu întrucât ţara lor a fost şi este expusă influenţei culturii ruse, cu şcoala ei de operă şi canto dintre cele mai renumite. Aşa că ne aşteptam la un spectacol bun.

Opera lui Ceaikovski este greu încadrabilă într-un tipar. Are momente de mare intensitate dramatică, dar şi numere corale şi de balet amintind de “grand opera” franceză. Muzica ei oscilează între armonii aspre, aproape de spiritul secolului 20, şi melodii foarte accesibile, dar şi adaptări ale stilului rococo. Fapt este că a fost scrisă foarte repede, în mai puţin de două luni, iar compozitorul a fost sigur că a reuşit o capodoperă, lăsând la o parte pesimismul său cronic. Intuiţia i-a fost confirmată de marele succes al premierei din decembrie 1890, iar seria pozitivă continuă până azi.

Adaptând o scurtă nuvelă de Puşkin, opera ne poartă prin spirala decăderii ofiţerului Gherman, îndrăgostit nebuneşte de o tânără nobilă (întâmplător logodită) şi posedat de ideea unui câştig rapid la casino în urma unei serii de trei cărţi norocoase, pe care se zice că le-ar şti bunica fetei, bătrâna contesă, supranumită “Dama de pică” (o carte simbol al morţii). Cele două obsesii dospesc în mintea eroului până la delir, iar rolul este unul redutabil, cerând un tenor dramatic cu voce largă şi calităţi actoriceşti peste media genului. Din fericire, în 29 octombrie la Craiova ucraineanul Aleksandr Schulz s-a dovedit un demn urmaş al lui Nelepp, Atlantov sau Anjaparidze, tenori care au făcut istorie cu acest rol. De la primele sale intervenţii sala a fost cucerită, iar aplauzele au fost intense şi sincere. O voce metalică în registrul grav, rotundă în registrul superior, şi o prezenţă, i-am zice, luciferică pe scenă l-au făcut pe tenorul din Odessa să triumfe.

Impresionantă a fost şi Liliana Lavric în rolul scurt, dar fundamental, al contesei, iar Vladimir Dragoş a marşat pe amplitudinea vocii în rolul prinţului Eleţki. Din păcate, Boris Materinco (artist emerit al Moldovei) a avut ratări în rolul altfel fermecător al contelui Tomski, iar Alla Mishakova n-a fost prea convingătoare în ariile mari ale tinerei Liza. Ne-au plăcut ansamblurile corale, bine cântate şi jucate, deşi corurile mari şi baletul au lipsit din pricina scenei mici şi a costurilor logistice. Paradoxal, asta a accentuat drama, dându-i un aer paroxistic, verist, chiar suprarealist. Spre lauda lor, moldovenii au oferit integral scena finală, de la casino, cântată impecabil (cu excepţia baladei lui Tomski). Publicul a fost prins în intrigă, pauzele dintre tablouri fiind primite cu o tăcere încordată, iar dirijorul azer Yalcin Adigezalov a punctat expert motivele cheie ale partiturii.

“Dama de pică” revine în stagiunea viitoare la Opera Română din Cluj, cu sătmăreanul George Godja în distribuţie.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.