Image 1
Image 2

Dacă nu-i comunicare, nimic nu e

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Dacă într-adevăr principalul criteriu al evaluării miniștrilor a fost modul în care au comunicat sau nu au comunicat, înseamnă că PSD a uitat cu totul de competență sau incompetență.

Pe de altă parte, poate s-a ajuns la concluzia că un ministru, sau orice persoană publică, este exact atât de competent cât știe comunica.

În epoca în care trăim se pune semnul egal între competență și comunicare.

Altfel spus, totul e comunicare. Din această pricină ies zi de zi, ceas de ceas, liderii politici la rampă. Fac declarații, dau replici, își postează pe rețelele de comunicare diversele gânduri, își atacă adversarii, răspund la atacuri. Într-un cuvânt țin să fie prezenți în viața publică, zi și noapte.

Un înalt funcționar numit politic este valoros în măsura în care vorbește în numele instituției sale, implicit în numele partidului din care face parte. Necuvântătorii, chiar dacă sunt bine intențioanți, oricât de competenți ar fi, nu au ce căuta în viața politică. Nu folosesc la nimic. Pot fi foarte bine funcționari neînregimentați politic.

Dar nu acest criteriu, al comunicării, a fost singurul de care s-a ținut cont la evaluarea miniștrilor. Până la urmă contează și ce a făcut respectivul așezat pe o funcție atât de importantă. Rezultatele, din păcate pentru ei, pot fi aduse la cunoștința publicului tot printr-o bună comunicare. Cum nu a existat comunicare, putem trage concluzia că nu au fost nici rezultate.

De când a venit la guvernare, după alegerile parlamentare din 2016, PSD a rotit guvernele cum se rotesc fripturile la târguri. Odată cu schimbarea premierilor au plecat și au venit alți și alți miniștri. Nu le mai poți ține șirul. Cu fiecare nou prim ministru parcă membrii guvernului au fost tot mai subțirei, tot mai fără vlagă. S-a spus că Liviu Dragnea are propria politică de cadre. Alege anume oameni fără personalitate ca să nu-i facă probleme.

S-a dus demult vremea “greilor” din vechile guverne. Același lucru s-a întâmplat și în cazul guvernului Cioloș. Nu au făcut parte din acel guvern de tehnocrați personaltăți de marcă, pentru a nu-l eclipsa pe primul ministru.

Remanierea unor miniștri șterși din actualul guvern nu presupune înlocuirea lor cu alții mai buni. Poate ceva mai guralivi, asta se poate. PSD nu pare să mai aibă o rezervă de cadre, așa cum avea pe vremuri. Putem trece și în grădina opoziției. Nici acolo nu vor găsi persoane gata să intre într-un guvern. Nu se mai practică deloc formarea unui “guvern din umbră”. :tim doar că, în cazul prăbușirii majorității PSD-ALDE, este vehiculat doar un nume, al premierului. Ludovic Orban a insinuat că el va fi viitorul prim ministru. În rest, nici un nume.

Așa stând lucrurile, nu trebuie să ne mirăm că PSD își schimbă guvernele pe bandă rulantă. Nu vede în PNL un adversar redutabil și face ce vrea. Dacă nu ar fi proteste, PSD ar zburda ca un mânz nebunatic.

Dacă după remanierea unor miniștri vor veni alții la fel ca ei, se pune întrebarea de ce se mai fac aceste schimbări? Ca să se dea impresia că partidului chiar îi pasă de modul  în care se guvernează. În realitate, actualei conduceri a PSD nu îi pasă decât de creșterea și scăderea în sondaje. Plecarea unui număr semnificativ de miniștri mai dă speranțe românilor  naivi că pe viitor coaliția PSD-ALDE va guverna mult mai bine. Se pare că nu mai are vlagă și lucrurile vor merge la fel până la terminarea mandatului.