Asculta acest articolAlegerile locale deschid ușile către putere. Partidul care le câștigă obține un avantaj uriaș în fața adversarilor de la alegerile parlamentare. S-ar părea că la elaborarea tuturor codurilor, primează interesele politice. Experții nu sunt consultați, iar opinia publică află întotdeauna prea târziu ce decizii s-au luat.
În urmă cu vreo opt ani cine se ridica împotriva votului uninominal risca să fie inclus printre inamicii publici ai nației, erau considerați dușmanii democrației. Votul uninominal a fost adoptat, iar rezultatele au fost catastrofale. În primul rând au intrat în structurile de putere locale și centrale personaje dubioase, nepregătite, iar în al doilea rând cei aleși au rămas cu convingerea că lor li se datorează obținerea victoriei în alegeri și și-au permis să migreze spre alt partid. Acum votul uninominal nu mai este susținut de nimeni.
Reforma electorală a fost o preocupare constantă. Parlamentul cu numărul aproape dublu de parlamentari se datorează acestor preocupări constante de reformare a clasei politice prin modificările aduse legilor electorale.
Anul pre-electoral 2015 nu face excepție. Președintele Iohannis pune presiune pe parlamentari cerându-le să voteze urgent un nou cod electoral. Partidele au calculele lor și nu vor ceda în fața nimănui, nici a președintelui, nici a opiniei publice. Pe scurt, ce poziții au principalele partide? PSD rămâne unul dintre partidele mari. Se poate baza pe un bazin electoral constant, de circa 30-35. Deci o treime dintre alegători pun invariabil ștampila pe candidații PSD. În consecință, dacă primarii se aleg din primul tur, prima șansă o au candidații PSD. Dacă s-ar organiza turul doi, lucrurile s-ar întâmpla ca la prezidențiale. Toate partidele s-ar coaliza împotriva PSD și ar câștiga majoritatea primăriilor din țară. Exact acest lucru și-l dorește PNL, însă neavând o majoritate în parlament nu poate impune această variantă.
La alegerile președinților de consilii județene, interesele sunt aceleași, dar din motive strategice, PSD susține alegerea președintelui indirect, de către consilieri. Subiectul merită discutat separat, ținând mai degrabă de campania internă anti-corupție a conducerii PSD, Victor Ponta dorind să scape elegant de baronii locali.
Concomitent cu dezbaterile publice pe marginea codului electoral, începe, neoficial, campania electorală. Sunt comandate sondaje, se organizează întâlniri cu cetățenii, se fac primele schițe de program și se transmit prin intermediul mass media. În majoritatea județelor, PSD și PNL au șanse sensibil egale la alegerea primarilor. Există doar două partide mari, dar undeva la un sfert, spre o treime din electorat, votează cu partide mici, cu candidați independenți. Practic, voturile sunt pierdute. PSD și PNL își împart un electorat de circa 70%. Victoria poate fi a candidatului PSD sau PNL. Depinde de modul în care își face campanie fiecare partid, fiecare candidat.
La Satu Mare, situația este diferită din cauza electoraului maghiar. UDMR se poate baza pe aproximativ 30% din voturi. Poate forța până spre 35%. Partidele mici au o pondere mai mică decât în alte localități din țară, astfel că PSD și PNL își vor împărți aproximativ 60% din voturi. Candidatul PSD poate câștiga cu condiția să aibă un adversar slab în candidatul PNL. Și invers. În procente, PSD trebuie să obțină 35-40%, iar candidatul PNL undeva la 20%. Desigur, situația se poate inversa, candidatul noului PNL să urce la 35-40 de procente, iar candidatul PSD să scadă la circa 20%. În concluzie, alegerea primarilor dintr-un singur tur, la Satu Mare, oferă șanse relativ egale candidaților UDMR, PSD și PNL. De fapt, dezbaterea pe codul electoral începe cu întrebarea fundamentală: “Dacă mâine ar avea loc alegeri, dvs. cu cine ați vota?” În rest, toate sunt discuții de dragul discuțiilor.
