17.08.2018 00.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Radu Ulmeanu. Augustin Iştoc. Titlul emisiunii: Cine este vinovat de violenţele de la mitingul Diasporei. (reluare) 01.40 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia. 03.00 Cultură, Hajduszoboszlo vacante de vis. 03.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiuni: Dispariţie sau crimă 2. 04.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Elena Veturia Chelariu. 05.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Marius Gînţă. Titlul emisiuni: Marius Gînţă – rapor la 8760 de zile . 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Simona Niste. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Anzik Arnold. 08.00 Audienţe în direct cu Ioan Aniţaş, invitaţi: Gergely Csaba, Tillinger Ştefan. Titlul emisiuni: Pictura – O stare a sufletului. (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu Simona Niste. 09.30 Sănătate frumuseţe stil, cu Ioana Vladimirescu. 10.30 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Tiberiu Vălean. Titlul emisiunii: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Radu Ulmeanu. Augustin Iştoc. Titlul emisiunii: Cine este vinovat de violenţele de la mitingul Diasporei. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Marius Gînţă. Titlul emisiuni: Marius Gînţă – rapor la 8760 de zile . 14.45 Teleshopping 15.00 Cultură, La Poessis a avut loc Forumul Economic Invest. 16.40 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 18.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blajan. Titlul emisiunii: Popicari de la CSM încep un nou sezon. 18.30 Audienţe în direct (reluare) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Elena Veturia Chelariu.

Curente anti-sistem

Scris de Dumitru Păcuraru, 08 august 2016 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

De ce ţine  Băsescu să fie prezent zi de zi în spaţiul public? Cu foarte mici pauze, fostul preşedinte este prezent în toate dezbaterile de ordin politic. Ţine morţiş să fie considerat omul politic numărul unu din ultimii 15-20 de ani. Dă indicaţii în problemă de politică externă, critică în mod constant acţiunile politicienilor, fie că îi cere sau nu cineva punctul de vedere. Analizează activitatea instituţiilor de forţă, cum le-a denumit chiar el, şi dă sentinţe dintre cele mai drastice. Astfel DNA, SRI şi Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, s-ar fi transformat în instrumente politice care, de dragul spectacolului, au reînviat metode din anii ’50.

Traian Băsescu se reinventează zi de zi, fără să aducă, în fond, nicio noutate. Ca lider de partid nu reuşeşte să iasă din obişnuit. PMP nu are nici program, nici oameni care să-l ridice deasupra celorlalte partide. Mesajele pe care le transmite au, în ultima vreme, o singură ţintă: deviaţia Justiţiei. În acest demers al său nu este însă singur. Călin Popescu Tăriceanu îi face o concurenţă simţitoare abordând exact acelaşi subiect, Justiţia. Prinde acest subiect la public? Ambi politicieni au probleme de ordin juridic. Mai grave sau mai puţin grave. Ceea ce îi face mai puţin credibili. Dar se va concretiza poziţia lor într-o platformă politică? Desigur, PMP şi ALDE aleargă pe culoare diferite. Pot uni subiectul comun aceste partide născute din orgoliul unui fost preşedinte şi al unui fost premier?

Până acum, deşi au fost critici consecvenţi, Băsescu şi Tăriceanu nu au fost urmaţi de partidele lor. Au rămas două voci izolate. PSD, partid care se află sub cea mai mare presiune, nu-şi ridică vocea împotriva “instituţiilor de forţă“.   Totuşi, în subteran, cele trei partide, par să fie unite “în cuget şi-n simţiri” în lupta lor contra DNA şi SRI. Înseamnă că ele îşi vor da mâna pe viitor? Iar viitorul nu este prea departe. Alegerile parlamentare bat la uşă. Va reuşi Traian Băsescu să se lanseze ca un lider anti-sistem, eventual să creeze un curent de opinie favorabil ideilor lui? Este mai motivat decât Tăriceanu, are o voce mai puternică, însă argumentele sale nu rezistă. Tăricenau este mai “intelectual”, face trimiteri la drepturile omului, dar nici lui nu-i reuşeşte crearea unui val anti-sistem destul de puternic pentru a propulsa ALDE într-o poziţie mai avantajoasă.

Cum au ajuns doi foşti politicieni care au deţinut funcţii-cheie în stat să devină exponenţii unui curent anti-sistem? Problemele personale i-au adus în această postură? Fără îndoială, experienţa personală atârnă greu în luarea unor decizii. Întrebarea este dacă li se va alătura şi Victor Ponta. Recent rămas fără titlul de doctor, cu vreo două-trei dosare penale, marginalizat de noul lider al PSD, fostul premier va face pasul spre curentele anti-sistem pe cale să prindă contur? Foşti adversari pot fi uniţi de lupta comună împotriva unui sistem ale cărui victime se consideră. Dar vor fi urmaţi de cineva, în primul rând de propriile partide? Apoi în ce direcţie vor apuca? Platformele electorale ale formaţiunilor anti-sistem se extind radicalizându-se. Se ridică împotriva capitalului străin, promovează un gen de naţionalism atractiv pentru păturile sărace, dar şi pentru intreprinzătorii mici şi mijlocii afectaţi de politica agresivă a transnaţionalelor. Încă nu ştim unde vrea să ajungă Traian Băsescu.

Abonează-te acum Online!