20.08.2019 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Romeo Nicoară, Ciprian Crăciun, Radu Panait. Titlul emisiunii: Se rupe coaliţia de guvernare?(reluare) 01.30 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc. 02.00 Ştiri 02.30 Audienţe în direct, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi: Marcela Papici, Tallian Cristian. Titlul emisiuni: Tragedia de la Caracal şi îngrijorările părinţilor.(reluare) 03.30 Cultură cu Mihaela Ghiţă. Titlul emisiuni: Iubirea ca artă şi ştiinţă. 04.30 Sănătate, frumuseţe, stil cu Ioana Vladimirescu şi Ioana Zaharia, invitat: Sorin Berindei. 05.30 Info Studio cu Adriana Mureşan. Titlul emisiuni: Vacanţa perfectă. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Romeo Nicoară, Ciprian Crăciun, Radu Panait. Titlul emisiunii: Se rupe coaliţia de guvernare?(reluare) 09.30 La Psiholog cu Ioana Vladimirescu. Titlul emisiuni: Copiii, tehnicile de meditaţie şi relexare. 10.10 Viaţa la Ţară cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiuni: Porcii de mangaliţa între mit şi realitate. 11.00 Taina Credinţei cu Mihaela Ghiţă. Titlul emisiuni: Capcanele reţelelor de socializare. 11.45 Teleshopping 12.00 Ştiri 12.30 Audienţe în direct, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi: Marcela Papici, Tallian Cristian. Titlul emisiuni: Tragedia de la Caracal şi îngrijorările părinţilor.(reluare) 13.30 Ne cheamă natura cu Ioana Zaharia. 14.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Romeo Nicoară, Ciprian Crăciun, Radu Panait. Titlul emisiunii: Se rupe coaliţia de guvernare?(reluare) 15.30 Teleshopping 15.45 Info Magazin cu Adriana Mureşan. Titlul emisiuni:Efectele muzicii în tândul adolescenţilor. 16.30 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu. 17.30 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjean, invitat: Florin Mulcuţan. Titlul emisiunii: Centru olimpic de sport la Satu Mare. 18.00 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă. Titlul emisiunii: Prevenţa cardiovasculară. 18.30 Audienţe în direct, cu Laczko Eva (direct) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar (direct) 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct, cu Laczko Eva (reluare) 23.00 Portret de artist

Cuminţenia României, Nebunia Austriei

Scris de Dumitru Păcuraru, 14 octombrie 2016 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Poporul român a ratat ocazia de a-şi demonstra aplecarea spre cultură. “Cuminţenia pământului” a avut neşansa de a-şi arăta chipul cioplit în piatră într-un loc, într-o ţară, care are cultură, dar nu ştie la ce este bună.

Intenţia guvernului Cioloş de a cumpăra o operă de artă situată la nivelul cel mai înalt la scară mondială nu poate fi pe deplin înţeleasă dacă nu ne uităm la ce se întâmplă în alte ţări. Cel mai apropiat exemplu îl aflăm în Austria. 

Este o ţară care investeşte masiv în artă pentru că numai în felul acesta turismul devine o industrie. Românii ar trebui să facă o comparaţie între modul în care este promovat un artist austriac Gustav Klimt, de talia lui Brâncuşi, dar parcă mai jos cu o treaptă, şi cum îl promovăm noi pe cel mai mare sculptor pe care l-a dat România.

În timp ce guvernul român a organizat o subscripţie publică, Austria s-a umplut cu materiale artizanale marca Klimt. Umbrele, căniţe, cutii de chibrituri, creioane, farfurii, pixuri, cravate, năframe, pungi, gume de şters, brichete, şi dumnezeu mai ştie ce minuni, toate poartă marca picturii lui Klimt.

În cadrul unei manifestări de amploare “Austria 1900” toate muzeele, toate librăriile, magazinele de suveniruri, oferă spre vânzare obiect în culorile pictorului Klimt. Pe lângă părintele seccesionului alţi artişti contemporani lui, Egon Schiele, Oskar Kokoschka, Albin Egger-Lienz, vin înspre turişti ca un taifun multicolor. Viena îl ridică pe Klimt, ca simbol cultural, la nivelul lui Mozart, făcând un efort uriaş.

României, ţară care face atâta caz de istorie şi cultură, dar în fond este a-culturală, nu i se poate cere aşa ceva. Dacian Cioloş a încercat să facă şi el ceva în scurtul său mandat. Credea că Brâncuşi va mişca profund conştiinţele. Dacian Cioloş  şi-a adus aminte de “Daţi un leu pentru Ateneu”. Şi credea în mod greşit că se poate repeta fenomenul. Ateneul a fost o excepţie şi a fost cu totul altceva.

Eşecul înregistrat poate că a fost o lecţie usturătoare şi guvernul următor va înţelege că nu se poate promova cultura, şi implicit turismul, decât urmând acelaşi drum cu ţările europene. Bucureştiul poate primi lecţii de la toate capitalele europene, începând cu Budapesta şi Viena şi sfârşind cu Paris, Madrid, Londra, Roma.

Oraşe mici, de asemenea, nu au altă şansă decât a imita ceea ce fac celelalte oraşe din Occident. Autorităţile centrale şi locale sunt însă opace şi, cel puţin până acum, cu mici excepţii nu înţeleg fenomenul cultural şi turistic ca un tot unitar. Vorbesc despre turism ca despre o producţie de ghindă care cade din copaci şi vin mistreţii să o mănânce.

Experienţa prin care a trecut guvernul Cioloş era necesară. Trebuia demonstrat odată pentru totdeauna că fenomenul cultural nu este unul de masă, ci este unul dirijat, de sus în jos.

Dacă pentru o ţară este o mare problemă alocarea unei sume de 10 milioane de euro pentru o operă a lui Constantin Brâncuşi înseamnă că avem ca naţiune o mare problemă. Trebuie să ne schimbăm atitudinea faţă de actul de cultură şi să înţeleg că numai oferind cultură vom deveni vizitabili.

Norocul lui Dacian Cioloş a fost că scultupra scoasă la vânzare se numea “Cuminţenia pământului”. Ce s-ar fi întâmplat dacă în locul ei s-ar fi aflat “Domnişoara X”?  Brâncuşi este considerat unul din marii sculptori nu prin opera de tinereţe, ci prin lucrări care au revoluţionat arta secolului 20. Dar asta este o altă poveste, la care, din păcate, noi, românii, nu suntem decât spectatori neimplicaţi.

În Informaţia de duminică vom publica o cronică semnată de un scriitor maghiar, care încă din 1925 vedea în Brâncuşi un mare artist al cărui exemplu spunea că trebuie să-l urmeze şi artiştii maghiari.

În sfârşit, ce ar mai fi de spus? Constantin Brâncuşi nu are nevoie de România, dar România are nevoie de Brâncuşi.

Abonează-te acum Online!