20.08.2019 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Romeo Nicoară, Ciprian Crăciun, Radu Panait. Titlul emisiunii: Se rupe coaliţia de guvernare?(reluare) 01.30 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc. 02.00 Ştiri 02.30 Audienţe în direct, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi: Marcela Papici, Tallian Cristian. Titlul emisiuni: Tragedia de la Caracal şi îngrijorările părinţilor.(reluare) 03.30 Cultură cu Mihaela Ghiţă. Titlul emisiuni: Iubirea ca artă şi ştiinţă. 04.30 Sănătate, frumuseţe, stil cu Ioana Vladimirescu şi Ioana Zaharia, invitat: Sorin Berindei. 05.30 Info Studio cu Adriana Mureşan. Titlul emisiuni: Vacanţa perfectă. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Romeo Nicoară, Ciprian Crăciun, Radu Panait. Titlul emisiunii: Se rupe coaliţia de guvernare?(reluare) 09.30 La Psiholog cu Ioana Vladimirescu. Titlul emisiuni: Copiii, tehnicile de meditaţie şi relexare. 10.10 Viaţa la Ţară cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiuni: Porcii de mangaliţa între mit şi realitate. 11.00 Taina Credinţei cu Mihaela Ghiţă. Titlul emisiuni: Capcanele reţelelor de socializare. 11.45 Teleshopping 12.00 Ştiri 12.30 Audienţe în direct, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi: Marcela Papici, Tallian Cristian. Titlul emisiuni: Tragedia de la Caracal şi îngrijorările părinţilor.(reluare) 13.30 Ne cheamă natura cu Ioana Zaharia. 14.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Romeo Nicoară, Ciprian Crăciun, Radu Panait. Titlul emisiunii: Se rupe coaliţia de guvernare?(reluare) 15.30 Teleshopping 15.45 Info Magazin cu Adriana Mureşan. Titlul emisiuni:Efectele muzicii în tândul adolescenţilor. 16.30 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu. 17.30 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjean, invitat: Florin Mulcuţan. Titlul emisiunii: Centru olimpic de sport la Satu Mare. 18.00 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă. Titlul emisiunii: Prevenţa cardiovasculară. 18.30 Audienţe în direct, cu Laczko Eva (direct) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar (direct) 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct, cu Laczko Eva (reluare) 23.00 Portret de artist

Cum şi-a creat Mark Zuckerberg imperiul Facebook?

Scris de I. Z., 14 aprilie 2018 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »
Facebook

Facebook

În timpul audierii de marţi, 10 aprilie, de la Senatul american, Mark Zuckerberg, creatorul Facebook, a fost întrebat dacă firma sa este un monopol. A răspuns cu jumătate de gură: “Uneori aşa pare”.

Cum a ajuns un proiect studenţesc să adune 2 miliarde de utilizatori şi să aibă o influenţă uriaşă în lume? Vă povestim mai jos, pe scurt, istoria Facebook.

Povestea din spatele filmului

Dincolo de filmul „The Social Network”, care prezenta în 2010 cum a luat naştere reţeaua şi cum colegii de la Harvard au ajuns duşmani, istoria e ceva mai complicată. Într-o seară de februarie în 2004, Mark Zuckerberg, Dustin Moskovitz, Chris Hughes şi Eduardo Saverin lansau „The Facebook”, o reţea de socializare pentru studenţii de la Harvard. În doar o lună, reţeaua se extindea şi la universităţile Stanford, Columbia şi Yale şi prindea atât de bine încât ajungea la 800 de campusuri universitare din State.

Nu ştiu dacă vă puteţi imagina un Facebook fără Wall, dar la început aşa a fost. Conceptul de „Wall” se inaugura pe 1 septembrie 2004. După 3 luni  serviciul ajungea la 1 milion de utilizatori, iar în 2005 intra şi în licee.

Intra pe fir încă de la mijlocul lui 2004 antreprenorul Sean Parker, celebru pentru că a fondat controversata platformă de streaming Napster, acum forţa din spatele Spotify şi Yammer. Acesta a devenit primul preşedinte al Facebook şi a atras contribuţia financiară a lui Peter Thiel, cofondator PayPal. De abia în 2005 se renunţa la particula „The” din numele reţelei şi ajungea doar Facebook.

Domeniul a costat 200.000 de dolari

Domeniul facebook.com a costat 200.000 de dolari. Începeau să curgă şi investiţiile, printre care şi 12.7 milioane de dolari de la Accel Partners şi 1 milion de dolari de la Jim Breyer. Dincolo de facultăţi şi licee, Zuckerberg a fost de acord să intre în reţea şi angajaţi Apple sau Microsoft. Facebook Photos debuta de abia pe 1 octombrie 2005 şi ajungea pe terminalele mobile şi în 2006.

Marea lovitură a fost dată pe 26 septembrie 2006, când Facebook a fost deschis oricui avea cel puţin 13 ani şi o adresă validă de e-mail. În 2007 compania avea deja 100.000 de pagini ale unor afaceri şi companii postate, permiţând companiilor să se promoveze şi să atragă clienţi. Giganţii deveneau interesaţi, iar Microsoft cumpăra o cotă de 1,6% în Facebook pentru 240 de milioane de dolari.

Cinci ani fără profit

Anul 2008 a adus o mutare a sediului internaţional în Dublin, Irlanda, în timpul procesului cu gemenii Winklevoss. Aceştia îl angajaseră pe Zuckerberg în 2004 să le creeze o reţea de socializare numită HarvardConnection.com şi afirmau că Zuck le-a furat ideile şi a creat un produs rival. Investigaţia a dus şi la proces, iar Mark s-a înţeles cu cei doi, oferindu-le 1.2 milioane de acţiuni la companie.

În 2009, Facebook a reuşit să obţină prima oară profit şi tot în acelaşi an devenea cea mai folosită reţea de socializare din lume. Lucrurile începeau să galopeze atunci, compania ajungând la 500 de milioane de utilizatori în iulie 2010. Maturitatea companiei a venit în 2012, când Facebook a fost listată la bursă, cu un preţ al acţiunii de 38 de dolari şi o evaluare a firmei la 104 miliarde de dolari.

Achiziţii şi scandaluri

Au apărut şi câteva scandaluri la nivel financiar şi procese, pentru că o serie de mari analişti şi economişti au scăzut predicţiile legate de veniturile companiei, fix când se lista la bursă, ducând acţiunile la un picaj. A urmat o investigaţie şi un proces, dar aparent totul a fost pus pe seama unor glitch-uri de sistem. Până la finalul lunii mai 2012, Facebook a pierdut un sfert din valoarea acţiunilor sale, ceea ce a făcut Wall Street Journal să scrie că ideea a fost un eşec.

În octombrie 2012, reţeaua lui Zuckerberg trecea de 1 miliard de utilizatori pe lună. Începea şi bătălia cu Google în 2013, prin Facebook Graph Search. Se mişcau lucrurile şi în domeniul controlului parental şi al luptei contra trollilor, haterilor şi celor ce făceau discriminare pe FB.

Tot în 2013 erau introduse hashtag-uri clickabile, iar în 2014 se ajungea la 1,23 miliarde de utilizatori activi pe lună. În acelaşi an se realiza şi achiziţia celor de la Whatsapp pentru 19 miliarde de dolari. De la începutul lui 2015, Facebook a început să filtreze conţinuturi false sau care induc publicul în eroare, chiar dacă această plagă a continuat să apară, dovada fiind şi isteriile create în timpul alegerilor din SUA de anul trecut. Atunci a început o nouă etapă de filtrare.

Zuckerberg a avut şi un discurs special în mai 2016, detaliind planurile FB pe următorii 10 ani: o axare pe AI, conectivitate crescută, VR şi AR.

Sunt multe tranzacţii şi lovituri date de Facebook, precum achiziţia Instagram în 2012 la suma de 1 miliard de dolari. Facebook Live a debutat în 2016 şi permite oricui să facă streaming de pe smartphone la rezoluţie HD.

Problema datelor private a fost privită de Zuckerberg cu ambiguitate: chiar din 2004 se minuna într-un e-mail cum “tâmpiţii ăştia” (dumb fucks) îi încredinţează atât de uşor date personale. 14 ani mai târziu scandalul Cambridge Analytica l-a adus în faţa Congresului, şi cu siguranţă vor urma măsuri legislative severe în acest sens.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.