Asculta acest articolSe apropie câteva termene-limită la câteva chestiuni majore care au frământat societatea românească în ultimele luni. Este așteptat avizul CSM, pozitiv sau negativ, pe legile Justiției și decizia Curții Constituționale la sesizarea ministrului Justiției pe marginea dreptului anchetării miniștrilor de către procurori.
Așa cum toată lumea a căzut de acord, cu excepția politicienilor fanatizați, reforma sau reformarea Justiției trebuie să se desfășoare în consens cu opiniile specialiștilor.
Nu există persoane mai avizate în materie decât înșiși juriștii. Judecătorii, procurorii, și nu în ultimul rând avocații știu cel mai bine cum trebuie să arate o lege ca să fie cât mai aproape de împărțirea dreptății absolute. Asociațiile, organizațiile din care fac parte, nu pot fi tratate de sus, nu pot fi ignorate oricât de mult și-ar dori parlamentarii să se impună ca făuritori de legi.
Nu este vorba doar de pregătirea lor. În parlament nimeni nu exlude faptul că sunt și persoane cu pregătire juridică, și persoane capabile să aibă o viziune proprie despre cum trebuie să funcționeze o justiție independentă, dar ca și categorie socială, politicienii au o anumită dependență de ordin ideologic. În unele cazuri se poate vorbi și despre o dereglare datorată binecunoscutelor boli provocate de putere.
Paranoia, într-o formă mai avansată sau incipientă, nu poate fi exclusă atunci când se vorbește despre putere, să zicem în sens metafizic. Literatura a dat adevărate capodopere pe tema puterii. Prin urmare puțină suspiciune nu strică niciodată atunci când vorbim la modul general despre casta sau clasa politică.
O boală incurabilă a legislației adoptate după 1989 a fost, și vedem că încă este, personalizarea legilor. Nu în sensul că o lege primește numele inițiatorului, așa cum a fost de pildă Legea Mârza, ci o lege dată pentru a servi un grup sau chiar o singură persoană. Cu siguranță juriștii simt acest lucru atunci când se confruntă în mod direct cu câte o cauză.
De data aceasta, datorită dezbaterilor publice mai intense decât altădată, s-a ajuns la o răscruce. Majoritatea parlamentară este bine închegată. Mai mult, și anumiți parlamentari din opoziție au probleme judiciare și speră că vor scăpa de ele după adoptarea pachetului de legi ale justiției. Întrebarea este dacă acestea vor favoriza anumiți oameni politici? Mai aproape de miezul problemei: va fi avantajat liderul PSD Liviu Dragnea?
Interesul fără precedent, controversele stârnite de proiectul propus de guvern, se datorează tocmai faptului că s-a creat impresia generală că miza acestei reforme este cazul Liviu Dragnea. Fără problemele lui, fără condamnarea lui, fără balta Belina, fără dosarele penale deschise altor oameni politici, proiectul de lege propus de Tudorel Toader nu ar fi trezit interesul cetățenilor de rând.
Exagerând ca întotdeauna, pentru că de aia se numește câinele de pază a democrației, mass media a amplificat disputele din interiorul sistemului juridic, a supradimensionat disputele dintre procurori și judecători. Rareori presa a fost atât de subiectivă ca în această perioadă. Lipsa informațiilor directe, dezbaterile televizate ai căror protagoniști au fost politicienii, au avut darul să tragă un val de ceață peste realitate. Mesajele s-au obscurizat, atenția opiniei publice a fost deturnată în funcție de simpatiile politice. Electoratul PSD-ALDE țin partea acestor partide, inclusiv a liderilor în vreme ce electoratul opoziției se aliniază poziției exprimate de președintele Klaus Iohannis. Trebuie precizat că liderii PNL, USR au avut puține și nesemnificative luări de poziție în chestiunea proiectului PSD. Cum se va tranșa problema? Vor câștiga politicienii sau specialiștii?
