Asculta acest articolPrezentată ca o uniune, dar partid în toată regula “Salvați Bucureștiul” reușește să prelungească o campanie electorală destul de liniștită în datele ei esențiale. Că este vorba despre un partid o dovedește și purtătorul de cuvânt al BEC care atunci când prezintă datele zice clar “Partidul Salvați Bucureștiul”. Acest mic amănunt trecut cu vederea în campanie a adunat voturile celor care s-au săturat de partidele politice.
Avem de-a face cu un partid care, aflat pe locul doi, uzează de toate clișeele: provoacă dispute, se ceartă, acuză fraude la alegeri, contestă rezultatele, face orice pentru a intra în atenția alegătorilor. Cel mai important pas pe care l-a făcut Nicușor Dan, dincolo de rezultatele spectaculoase din București, este că a reușit să intre în confruntare directă cu câștigătorul, cu PSD.
Interlocutorul USB nu mai este partidul de la coada clasamentului, ci campionul. A trecut ușor și peste PNL, după o mică dispută în timpul campaniei. Acum se află în ring cu partidul care a obținut cele mai mari rezultate. La rândul său, PSD nu-l ignoră. Simte că la toamnă va avea în partidul lui Nicușor Dan un adversar. Așa cum în urmă cu patru ani PSD a simțit că partidul lui Dan Diaconescu apelează la electoratul său.
Manifestându-se doar la București, deci fiind o forță politică regională, până la alegerile legislative partidul se va extinde la nivel de țară. Ca orice formațiune nouă, în lipsa structurilor, va miza pe emoție. Este foarte posibil ca în sondaje să ocupe un loc onorabil. Problemele vor apărea în momentul în care vor fi desemnați candidații.
Toată lumea cade de acord că în partide nu intră oameni de valoare. De unde va scoate noul partid candidați mai buni decât cei ai altor partide? Amatori se află întotdeauna. Oameni care se laudă cu faptul că nu au mai făcut politică apar în fiecare campanie electorală. Nu întrunesc voturile necesare și dispar așa cum au apărut.
Cu siguranță sute de personaje pitorești vor bate la ușile celui mai nou partid. La prima vedere USB pare o formațiune care adună intelectuali. Partide ale intelectualilor s-au înființat și în trecut. Nicolae Manolescu, apoi Laurențiu Ulici și Varujan Vosganian au apelat la scriitorii din toată țara, dar rezultatele au fost sub așteptări. Nicușor Dan și cea mai cunoscută figură, Clotilde Armand, fac și nu fac parte din elita intelectuală. Nu este ușor să găsești corespondentul lor la nivel local.
În termeni de partid, Partidul Salvați România va întâmpina o problemă de cadre, de resurse umane. Pentru a fi politician nu este suficient să fii intelectual. Poate că este mai profitabil să fii puțin mai simpluț, mai pe placul poporului de rând. Ar trebui să ne-o imaginăm pe Clotilde în mijlocul oamenilor de la țară. Toți îi vor observa cerceii uriași. Poate PSR se va adresa profesorilor. Niciodată această categorie nu s-a arătat foarte interesată de politică. Avocații, inginerii, contabilii au munca lor. Răbufnesc uneori, dar nu se înhamă la căruța unui partid.
PSR va căuta și probabil va găsi susținători din rândul asociațiilor civice. Prin definiție, voluntarii din rândul ONG-urilor stau departe de politică. Prin urmare, acest partid cu un nume care aduce aminte de “frontul salvării naționale” va fi invadat de aventurieri, atât de pitorești, narcisiști, ușor loviți de o paranoia în așteptarea momentului să se poată manifesta public.
Cu toate acestea este nevoie de un partid nou. PSD și PNL au eșuat în încercarea lor de polarizare a electoratului. O viață politică sănătoasă presupune două partide mari, care să alterneze la guvernare. Puzderia de partide conjuncturale, speculative, fac din scena politică un bâlci neîntrerupt. Va fi Partidul Salvați România formațiunea mult așteptată, providențială? Să mai așteptăm.
