Cum încearcă să se păcălească reciproc PNL şi PSD?

Asculta acest articol

Care guvern va aplica măsura tăierii cheltuielilor bugetare, guvernul PNL-PSD sau guvernul PSD-PNL?
După ce parlamentarii şi-au majorat singuri veniturile, după ce au majorat salarii şi indemnizaţii cam la cine s-a nimerit, în partea de sus a piramidei sociale, în preajma rotativei stabilită în luna mai, primul ministru Ciucă s-a gândit să-i lase înlocuitorului său un cadou otrăvit: îngheţarea salariilor la stat şi blocarea angajărilor în sistemul public.
În ceasul al doisprezecelea, strâns cu uşa de instituţii internaţionale, cu economia suferindă din cauza Covid, a crizelor de după izbucnirea războiului din Ucraina, privind spre sacul tot mai gol al finanţelor, guvernul PNL-PSD s-a decis, în sfârşit, să mai diminueze din cheltuielile exorbitante ale statului.
Să presupunem că din moment ce rotaţia premierilor a fost clar stabilită prin protocolul intervenit între PNL şi PSD, din 25 mai nu vom mai avea un guvern PNL-PSD, ci un guvern PSD-PNL. Culoarea dominantă a unui guvern o dă primul ministru. Dacă tăierile anunţate se vor pune în practică la începutul lunii mai, se cheamă că sub conducerea unui prim ministru PNL s-a decis reducerea cheltuielilor, îngheţatea salariilor şi blocarea angajărilor la stat.
Asta chiar este o măsură de dreapta, de centru-dreapta, aşa cum se prezintă a fi PNL, principal partid de guvernare din 4 noiembrie 2019. După alegerile parlamentare din 2020, în diverse formule, cu primul ministru Ludovic Orban, cu primul ministru Florin Cîţu, cu primul ministru Nicolae Ciucă, într-o primă coaliţie de dreapta PNL-USR-UDMR, apoi în coaliţia PNL-PSD-UDMR, principalul partid de guvernare în toate combinaţiile a rămas PNL. Acestui partid, având un prim ministru din rândurile sale îi revine responsabilitatea politică. Dar schimbându-se primul ministru, responsabilitatea pentru aplicarea măsurilorde austeritate anunţate îi va reveni partidului care va avea primul ministru, adică PSD-ului.
PNL poate invoca împrejurările grele, pandemia, războiul, criza energetică, întreaga conjunctură internaţională dificilă, dar un partid tocmai în timpurile grele îşi arată capacitatea de a administra ţara.
Analizând măsurile luate, inconsecvenţa de a le pune în practică, până la urmă iese la iveală lipsa unei voinţe politice a unui partid de dreapta. Trădându-şi docrina, PNL şi-a trădat propriul electorat.
Nu întâmplător secretarul general al partidului, Lucian Bode, anunţa, cu un titlu de mândrie, că PNL s-a consolidat la 22-24%. Voia să spună că, după o guvernare grea, partidul său are un electorat captiv de aproape un sfert din bazinul electoral activ din România.
Era un simplu anunţ de încurajare. Adevărul din teritoriu este altul.
Mediul de afaceri, considerat a fi nucleul electoratului liberal, este dezamăgit de măsurile populiste acceptate de PNL, în detrimentul măsurilor economice. Dacă în scurtul răstimp care i-a mai rămas ca prim ministru, Nicolae Ciucă va lua măsurile prin care se diminuează semnificativ cheltuielile cu aparatul de stat, acel nucleu social de nuanţă liberală, de 22%-24% este posibil să se păstreze.
Din punct de vedere politic pare să fie un cartof fierbinte pentru PSD care va prelua funcţia de prim ministru. Din această cauză se vorbeşte că rotativa nu se va produce în luna mai, ci spre toamnă, prin septembrie.
Este o capcană reciprocă. PNL îi întinde PSD-ului o capcană în sensul că anunţă şi ia măsurile, apoi Nicolae Ciucă pleacă, urmând ca PSD, cu primul ministru Ciolacu în frunte, să le traducă în practică.
Este foarte posibil ca în acest context să fi apărut ideea alegerilor anticipate. Presupunând că PNL intuieşte că PSD nu-şi doreşte tăieri de cheltuieli în preajma alegerilor, şi nici PNL nu mai vrea funcţia de prim ministru când se anunţă o perioadă de austeritate, soluţia este organizarea de anticipate.
Guvernul Ciucă nefiind, încă, extrem de erodat, iar PSD s-a tot prefăcut că este la guvernare, ocolind erodarea, s-ar putea ca ambelor partide să le surâdă ideea anticipatelor. Desigur, fără tăierea cheltuielilor, îngheţarea salariilor şi blocarea angajărilor la stat.