Asculta acest articol
Pentru popoarele Europei, anul 2022 a fost umbrit de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Multe ţări vecine au primit refugiaţi şi au furnizat arme Ucrainei. Dar, în acelaşi timp, multe dintre tensiunile nerezolvate au erupt din nou în sud-estul Europei. La începutul anului 2023, continentul se confruntă cu vremuri incerte.
Anul 2022 a fost dat peste cap de izbucnirea războiului la graniţele României. Politica Kremlinului, propaganda brutală şi atacurile fără discernământ asupra ţintelor civile din Ucraina au îngrijorat, anul acesta, societatea românească. Întâlnirile cu refugiaţii ucraineni au permis românilor o înţelegere mai în detaliu a tragediei declanşate de Rusia. O treime din populaţie crede posibilă o încheiere a războiului, în 2023. Fiecare al doilea nu este însă convins de asta iar o treime dintre români nu exclude nici măcar ca Moscova să treacă de la ameninţări la fapte în privinţa folosirii armelor nucleare, indică un sondaj realizat de IPSOS (media globală este la jumătate din populaţie).
Un studiu realizat de site-ul de recrutări eJobs arată că românii nu au neapărat motive de optimism pentru anul următor. O treime dintre cei chestionaţi se tem fie că le vor scădea veniturile, fie că nu vor fi în stare să-şi găsească un loc de muncă. Cercetarea sociologilor de la IPSOS intră şi în detalii: aproape nouă din zece se aşteaptă la noi scumpiri, iar trei sferturi anticipează că şomajul va fi mai mare.
Pentru cei care muncesc şi nu-şi fac probleme pentru siguranţa jobului, anul 2023 vine cu speranţa că legislaţia muncii va introduce săptămâna de muncă de patru zile şi că angajatorii vor găsi în continuare avantajoasă telemunca.
Ca urmare, lansăm următoarea întrebare:
Sorry, there are no polls available at the moment.
Fii primul care comentează