Image 1
Image 2

Cultivatorii de legume din Micula sunt sufocaţi de concurenţa importurilor la preţ de dumping

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Zilele trecute am fost la Paul şi Hajnalka Kallai din Micula, administratori ai unei întreprinderi familiale de producţie agricolă, cu prioritate legume şi zarzavaturi.

În total, cultivă 7 hectare de teren, din care 2 hectare cu legume şi zarzavaturi, iar celelalte cu porumb, grâu şi floarea-soarelui. Întreprinderea dispune de utilajele necesare cultivării solului şi recoltării produselor. Solul din zonă este destul de fertil încât necesită puţină materie organică de tip compost, gunoi de grajd descompus, în funcție de necesarul plantelor cultivate.

În februarie se începe cu răsadurile

După ce în ianuarie, singura lună de repaus relativ pentru agricultori, au tot plănuit ce culturi urmează să înfiinţeze şi cum va decurge munca în lunile următoare, în februarie se intră deja în pâine, cum s-ar spune. Concret, se pregătesc în solarii răsadurile pentru majoritatea zarzavaturilor. Nu necesită încălzire suplimentară în afară de gunoiul de grajd. Pregătirea răsadurilor continuă în lunile următoare, culturile urmând a fi reînnoite pe măsură ce ajung la maturitate, sau înlocuite cu altele.

Un solar uriaş

Cea mai mare investiţie cu care se laudă soţii Kallai este un solar modern, de 40 m lungime şi 7,4 m lăţime. Este făcut pe un proiect cu fonduri europene, în valoare de circa 11.000 de lei, solar în care cultivă fasole păstăi pe margine şi câteva şiruri de roşii pe mijloc. Plantele de tomate sunt înalte, motiv pentru care sunt întinse fire de sprijin pe verticală. Potrivit estimării proprietarilor, recolta totală de roşii de pe această parcelă va fi de circa 2 tone. În afară de acest solar modern, ei mai au şi alte patru solarii cu folie pe structură din lemn.

Culturi neprotejate

În afara solariilor, familia Kallai cultivă două parcele cu porumb dulce, în diferite stadii de dezvoltare. Astfel, dacă pe una dintre parcele porumbul este deja încosiţat, pe cea învecinată are abia vreo 20 cm înălţime. Explicaţia etapizării acestei culturi este înlesnirea desfacerii ştiuleţilor la piaţă. Alte parcele sunt cultivate cu dovleci, cartofi, morcovi, ţelină, dovlecei, castraveţi, fasole urcătoare, vinete şi altele.
Cele mai multe culturi necesită irigaţii cu pompe, prin picurare sau cu aspersoare, de care dispune şi această întreprindere. Sistemul de udare prin picurare direct la rădăcina plantelor are ca scop economisirea apei. Pe viitor, proprietarii se gândesc la un sistem prevăzut cu un regulator de timp, grădina fiind udată automat, scutindu-i de corvoada udatului zilnic la ore matinale.

Desfacerea produselor şi profitul

Vânzarea recoltei se dovedeşte a fi o operaţie destul de dificilă pentru majoritatea agricultorilor care nu dispun de cantităţi industriale de produse. Acesta este şi cazul familiei Kallai, care îşi valorifică majoritatea produselor la piaţă, iar o mică parte la aprozare, supermarketurile fiind inaccesibile pentru această categorie de producători. Din păcate, cultivatorii de legume din Micula şi din alte părţi sunt sufocaţi de concurenţa importurilor la preţ de dumping. De exemplu, apar uneori pe piaţă cartofi cu 80 de bani kilogramul din Polonia, sau cu 2 lei cartofi timpurii din Egipt. Agricultorii români nu-şi pot permite să vândă la astfel de preţuri derizorii, lăsând la o parte faptul că produsele lor nu conţin toxinele provenite din îngrăşăminte chimice şi exces de erbicide. Soluţia este vânzarea recoltei în intervalul de timp în care lipsesc de pe piaţă produsele de import, ori de câte ori este posibil.

* * *

Soţii Kallai sunt de acord că munca în agricultură este deosebit de solicitantă. Cultivatorii de legume lucrează 11 luni pe an zi-lumină, această activitate incluzând şi valorificarea produselor. Doar câteva zile pe an îşi îngăduie să plece într-o staţiune de odihnă.
Dacă în trecut agricultura a fost o profesie perpetuată din generaţie în generaţie, acum, fiica soţilor Kallai nu promite că va duce mai departe îndeletnicirea părinţilor. Hajnalka este de acord că această muncă presupune mult efort şi îţi oferă satisfacţii doar dacă te pasionează, aşa cum e cazul acestei familii. Fiica lor, de exemplu, este atrasă mai mult de sport şi sunt puţine şanse să continue ocupaţia părinţilor săi.

1 comentariu

Lasă un răspuns

Connect with