Cultivatorii de căpşuni cer ajutor autorităţilor pentru vânzarea fructelor

Asculta acest articol

Daniel Hotca, renumit producător de căpşuni din comuna Halmeu a avut ultimul cules la această cultură marţi, 14 iunie. Ne-am deplasat în câmp, de la 8.00 dimineaţă, pentru a sta de vorbă cu el şi a afla care sunt problemele cu care s-au confruntat agricultorii în acest sezon.

După ce afăcut un bilanţ, cultivatorul a mărturisit că nu este foarte încântat de profitul pe care l-a obţinut, în acest an, dar că speră că anul viitor lucrurile vor sta mult mai bine. Momentan, se lucrează la construirea unei hale frigorifice la intrarea în Halmeu, pentru depozitarea fructelor, însă chiar şi în acest caz ar fi necesară constituirea unei asociaţii, respectiv înfiinţarea unei fabrici de procesare a fructelor în cantităţi mai mari.

“Ni s-a promis de către Primăria Halmeu o hală frigorifică, situată la intrarea în Halmeu. După cum puteţi vedea, este situată lângă Piaţă şi deja s-a început construirea ei. Cu siguranţă că la anul va fi gata, dar apoi avem următoarea problemă. Vom avea hala, dar cum rămâne cu certitudinea de a-i putea vinde? Dacă nu putem să-i vindem într-o zi, două, ar trebui să facem o fabrică, sau o hală de procesare a mărfii, ca să putem noi s-o procesăm mai târziu, să facem gemuri, compoturi, tot felul de produse din acestea, că altfel o să se strice marfa şi vom fi nevoiţi s-o aruncăm”, a declarat, cu mâhnire, Daniel Hotca.

Producătorul este conştient că, pentru construcţia acestei fabrici, este nevoie de nişte fonduri, care ar trebui accesate de către Primăria comunei Halmeu, ori de către producătorii de căpşuni, care ar urma să se organizeze într-o asociaţie. În acest fel, agricultorii şi-ar putea proteja producţia şi astfel şi-ar putea valorifica munca mult mai uşor, pentru că cei care vin să cumpere în cantităţi mari ar fi obligaţi să achiziţioneze marfa la preţul impus în cadrul asociaţiei.

Dacă o să continuăm tot aşa, ce să zic…? O să ajungem în punctul în care în Halmeu n-o să se mai cultive niciun căpşune şi atunci ar fi bine să ne unim cu toţii, să facem o asociaţie şi atunci altfel putem să mergem şi la Guvern sau la cei de la Guvernare, să zicem că noi, în comuna noastră, am avea nevoie de un sistem prin care să ne valorificăm mult mai bine căpşunii, pentru că asta este cea mai complexă cultură. Adică din mai până în iunie se fac căpşunii.

Aici, în Halmeu, se găsesc peste 700 de hectare de căpşuni. Deci vorbim de câteva sute de tone de marfă care merge în toată România. Dacă am putea valorifica şi mai mult, ar fi foarte bine pentru noi”, a explicat Daniel Hotca.

Constituirea unei asociaţii a căpşunarilor este o urgenţă

Producătorul este conştient de faptul că ideea constituirii unei asociaţii a căpşunarilor este departe, având în vedere faptul că este vehiculată de mai mulţi ani în comuna Halmeu. A mai existat o tentativă de înfiinţare a acesteia, pentru că în alte judeţe s-a văzut că funcţionează, în primul rând pentru reglementarea preţului per kilogram, astfel încât producătorului să i se ofere un preţ corect.

Adevărul este unul singur: cultivatorii din zona Halmeu sunt reţinuţi, nu au încredere în eficienţa acestei forme de organizare, se tem, fără un fundament, de faptul că unul va avea mai mult de câştigat decât celălalt iar lista cu temerile căpşunarilor poate continua.

Daniel Hotca a mai precizat că raportul muncă – investiţie – profit este unul inechitabil. Preţul căpşunelui este, cu siguranţă, unul injust de mic, comparativ cu preţurile practicate de supermarketuri. Este vorba de foarte multă muncă, mână de lucru scumpă, zilierii fiind plătiţi la oră cu 15-17 lei, adică aproximativ 200 de lei pe zi, dacă se iau în calcul răcoritoarele şi mâncarea asigurate tot de cultivator.

Producătorul a declarat că un preţ de 7-8 lei per kilogram ar fi mult mai echitabil, comparativ cu 5 lei, care nu asigură acoperirea cheltuielilor şi investiţiilor. Motorina s-a scumpit, toate produsele alimentare s-au scumpit, mâna de lucru la fel, iar căpşuna a rămas ca acum 10 ani.

Apel către primarul Incze Ludovic

Daniel Hotca a mai tras un semnal de alarmă referitor la cumpărătorii care ajung să dea 20-30 de lei pe un kilogram în supermarket sau la samsarii care au ieşit cu marfa la şosea, încă de dinainte de a apărea pe câmpurile din comuna Halmeu. Practic, comercianţii au ajuns să dea căpşunile de Grecia cu 25 – 30 de lei, vânzând-o ca fiind producţie locală.

Drept urmare, producătorul a tras un semnal de alarmă asupra situaţiei cultivatorilor de căpşuni din acest colţ de ţară, adresându-se autorităţilor locale şi judeţene, dar nu numai:

“Eu fac apel de aici de la noi din sat, din Halmeu, până la Bucureşti, să se audă, ca să ştie toată lumea… ce să zic… să vină aici conducătorii, să facă proiecte, să ne ajute cu fonduri. Să vină chiar şi la primar şi să-i spună: Domn primar, ce se întâmplă în comuna voastră? Cred că şi domnul primar vede că nu este OK ce se întâmplă. Şi să fie şi el mai implicat şi să ajute oamenii.

Eu nu aştept ajutor să-mi cadă din cer. Fac şi eu un apel mai departe, ca să vină cineva aici la noi în sat, să vină un investitor, să putem să ne valorificăm marfa aşa cum ne-am dori noi. Eu am fost în agricultură şi în alte ţări şi am văzut că acolo se poate.

O să vină cei din străinătate de la noi din ţară şi o să facă o hală sau o unitate de procesare şi lor o să le meargă. Şi noi ca şi producători o să stăm şi o să ne uităm că le facem bani străinilor. Dar dacă vin eu cu iniţiativa şi vreau să fac ceva în comuna asta, o să zică toţi oamenii că îmi fac mie bani. Prin înfiinţarea unei fabrici, eu vreau să fac bine tuturor producătorilor din sat, nu numai mie. Desigur că şi mie îmi pică bine să îmi valorific eu marfa, dar este şi pentru binele celor din jur.

Eu fac un apel la toţi cei din conducere, şi sperăm să putem să ne strângem, să adunăm la un loc toţi producătorii locali şi reuşim să facem ceva pe parcurs”, a mai menţionat Daniel Hotca.

Acesta este optimist şi spune că va cultiva căpşuni şi anul viitor, deşi producţia nu-i permite momentan să rămână în ţară şi să se ocupe exclusiv de această cultură.